Şeful Nuclearelectrica: Reactoarele de la Cernavodă, între cele mai performante din lume. Opririle neplanificate nu implică riscuri – Interviu

News.ro: Opririle neplanificare reprezintă o problemă majoră? Ambele reactoare au avut probleme recent în aceeaşi zi.

Cosmin Ghiţă: Opririle neplanificate sunt specifice oricărei industrii. Acestea nu sunt o problemă majoră, nu implică riscuri de operare şi/sau securitate nucleară. Spre deosebire de o centrală convenţională, într-o centrală nucleară, realizarea unor lucrări de mentenanţă corectivă la partea clasică implică în anumite situaţii realizarea acestora cu reactorul în stare oprită, adică raportat la securitatea nucleară, este un standard operaţional.

Reducerea de putere este de asemenea necesară uneori pentru realizarea unor reparaţii sau înlocuiri de piese, însă reactorul este conectat la reţea, 100% funcţional. Răspunsul în caz de necesitate de intervenţie la diferite sisteme, echipamente, componente este în conformitate cu procedurile specifice de răspuns la asemenea situaţii.

Încă o dată, în fiecare an se estimează un număr de ore de oprire neplanificată care sunt bugetate corespunzător. Au fost ani în care am avut una sau două opriri şi au fost ani în care au fost mai multe. Statistic, raportat la limita internaţională în industrie, cea înregistrată de SNN este mult sub cea internaţională.

Va voi da exemplu de indicatori specifici în industrie, deşi sunt foarte tehnici, dar relevanţi: Unul din indicatorii de performanţă importanţi care se utilizează în industria nucleară este rata pierderilor forţate de producţie (Forced Loss Rate). Acest indicator influenţează un alt indicator important, factorul de capacitate mediu pe viaţa centralei (Life-time Gross Capacity Factor). Performanţa CNE Cernavodă în ceea ce priveşte rata pierderilor forţate este printre cele mai bune în ierarhia celor circa 400 reactoare din lume.

Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, cu cele două unităţi în operare, în clasamentul pe ţări, România ocupă: primul loc dintr-un total de 460 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de capabilitate (UCF) mediat pe ultimii trei ani de 93,47%; primul loc dintr-un total de 460 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de operare (OF) mediat pe ultimii trei ani de 94,4%; primul loc dintr-un total de 436 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de capabilitate (UCF) de la punerea în funcţiune de 92%; primul loc dintr-un total de 436 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de operare (OF) de la punerea în funcţiune de 92,33%.

Având în vedere rezultatele de mai sus, este clar că aceste opriri nu implică riscuri de securitate nucleară pentru personal, populaţie, mediu înconjurător. Singura afectată este, evident, producţia.

Reporter: Legat de opriri, în mass-media s-a scris că nu s-au realizat investiţiile şi că ar exista o legătură cauzală între cele două.

Cosmin Ghiţă: Investiţiile în securitate nucleară şi mentenanţa aferentă sunt o prioritate. Din punctul meu de vedere, este imposibil să se pună problema renunţării la acestea sau reducerii de costuri, absolut imposibil. Cred că s-a înţeles de mult timp că rezultatul financiar al SNN depinde de nivelul de securitate nucleară, de robusteţea echipamentelor, aşadar SNN are rezultate bune şi pentru că are un nivel ridicat de securitate nucleară, pentru că îşi realizează programele de mentenanţă, nu invers. Dacă uneori apar întârzieri, acestea sunt de natură obiectivă, care nu ţin de controlul SNN, chiar dacă aceste investiţii sunt etapizate, gândite proactiv. Vorbim de procesul de achiziţii care durează în jur de 200 de zile pentru un contract, dacă la acest proces se adaugă contestaţii, atunci, în mod evident, vor exista întârzieri. Proiectul nu poate fi continuat până la soluţionarea contestaţiilor. De asemenea, pot apărea necesităţi de obţinere/eliberare de certificate care, din nou, pot genera întârzieri. Şi atunci există un impact asupra gradului de realizare a proiectelor în anul în curs. La CNE Cernavodă în anul 2017 au fost derulate 39 de investiţii, principalele realizări fiind continuarea construcţiei modulului DICA (Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, n.r.), modernizarea sistemului de protecţie fizică, implementarea de măsuri suplimentare de securitate nucleară post-Fukushima.

Investiţiile în securitate nucleară sunt o prioritate. Se fac şi punct. Aceştia sunt factori obiectivi care generează întârzieri în procesul de realizare. Nu înseamnă că investiţiile nu se fac pur şi simplu, aşa cum s-a susţinut. Acestea sunt investiţii operaţionale care în final conduc la nişte rezultate ale centralei, sunt evaluate independent de către WANO şi nu a fost niciodată o problemă, dimpotrivă, centrala are nişte rezultate remarcabile la nivel internaţional în baza acestor evaluări.

Tocmai pentru că urmează o perioadă lungă şi complexă în care investiţiile atât cele curente, cât şi cele majore vor trebui manageriate impecabil, am înfiinţat deja la începutul anului 2018 Direcţia de Investiţii, cu personal specializat intern care se ocupă exclusiv de iniţierea, derularea şi gestionarea proiectelor de investiţii, de programe, etape, necesităţi, toate tratate proactiv în aşa fel încât să reducem la maxim întârzieri, creşteri de costuri asociate, pe baza unui grafic de investiţii elaborat deja. Există investiţii curente anuale şi există investiţii curente multianuale, aşadar graficul de investiţii, unul destul de detaliat, este esenţial. Asociat cu specificul Direcţiei de investiţii începând de anul acesta se va realiza audit pe investiţii, tocmai pentru a gestiona separat şi total capitolul investiţii.

Gândim asociat proiectul retehnologizării şi investiţiile în managementul activelor, de aceea corespondenţa internă Direcţia de Retehnologizare-Direcţia de Investiţii. Pe perioada derulării primelor două etape din proiectul retehnologizării vom face şi acest management al activelor, simplu spus gestionarea programului de îmbătrânire a unor componente, echipamente, atât pentru partea nucleară, cât şi pentru cea clasică, aşadar vom avea un program de investiţii mult mai amplu.

Pentru anul 2018 avem un buget de 244 milioane lei pentru investiţii curente, dincolo de proiectul major al retehnologizării şi o nouă procedură managerială de verificare, control şi implementare măsuri preventive şi corective pe graficul stabilit de realizare a investiţiilor faţă de gradul efectiv de realizare, în aşa fel încât să ne asigurăm că eliminăm orice factor intern, controlabil de companie.

O altă noutate dincolo de Direcţia de Investiţii, noua strategie, procedura aferentă este şi solicitarea unui audit extern, scopul principal fiind identificarea corectă a necesităţii lucrărilor. Mai mult, vom înfiinţa şi o structură de monitorizare şi îmbunătăţire a performanţelor tehnice.

Există în SNN o preocupare continuă pentru acest aspect. Specialiştilor din nuclear nu trebuie să li se spună să-şi facă investiţiile, ştiu foarte bine că investiţiile făcute la timp dau rezultate în operare şi securitate nucleară.

Opririle neplanificate nu sunt o consecinţă directă a nerealizării investiţiilor în securitate nucleară, sunt pur şi simplu evenimente operaţionale care apar pe fondul necesităţii efectuării unor lucrări de mentenanţă punctuală. Repet: nu am putea avea un factor de capacitate care să ne plaseze pe primul loc în lume de la punerea în funcţiune a celor două unităţi, cea mai recentă statistică fiind din anul 2018, şi nici un nivel de securitate nucleară care să fie evaluat internaţional ca excelent. Aceste rezultate sunt determinate de investiţiile în securitate nucleară şi de programele de mentenanţă, integrate profesionalismului personalului.

Reporter: În ce stadiu sunt negocierile cu societatea chineză pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă? Ce decizie a fost luată pe marginea acestui subiect?

Cosmin Ghiţă: Se negociază. Chiar suntem în timpul unei perioade de negocieri active, acesta fiind şi motivul pentru care acţionarii SNN au aprobat o prelungire a perioadei de negociere cu încă şase luni, în aceleaşi condiţii ale Memorandumului de Înţelegere. Scopul este să atingem un numitor comun şi să finalizăm cât de curând această etapă de negocieri, implicit ultima din procedura de selecţie lansată în anul 2014, pentru a putea înfiinţa noua companie de proiect, iar din acest punct să începem să lucrăm efectiv la realizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4. Etapa actuală este una complexă având în vedere documentele asupra cărora se poartă negocierile, acestea fiind de fapt baza întregului proiect. Acum este momentul să se acţioneze concret pentru interesul statului român, al ambelor părţi, pentru un proiect solid şi bine gândit, care să continue de o manieră coerentă.

Reporter: Ce etape se vor derula în perioada următoare?

Cosmin Ghiţă: Interesul ambelor părţi este cu siguranţă definitivarea acestor negocieri, în cadrul termenului prelungit cu încă şase luni, apoi înfiinţarea noii companii proiect şi iniţierea activităţilor premergătoare fazei de construcţie a Unităţilor 3 şi 4. Acestea ar fi etapele următoare, iar durata acestora ar fi de aproximativ trei ani. Când spun „activităţi premergătoare construcţiei”, mă refer la studiul de fezabilitate, structurarea finanţării, contractarea lucrărilor de inginerie, procurare şi construcţie, toate acestea realizându-se în cadrul noii companii de proiect. Construcţia în sine a celor două unităţi este stabilită la o perioadă de şase ani.

Reporter: De unde importă acum uraniu compania? Când are termen de finalizare contractul cu Cameco? Ce altă soluţie luaţi în calcul privind asigurarea combustibilului necesar funcţionării reactoarelor?

Cosmin Ghiţă: Nuclearelectrica are calificaţi doi furnizori de materie primă, şi anume pulbere de dioxid de uraniu (UO2), iar aceştia sunt Compania Naţională a Uraniului şi Cameco, furnizor calificat încă din anul 2008. Pe fondul situaţiei CNU, SNN a organizat, cu respectarea legislaţiei aplicabile, proceduri competitive între cei doi furnizori calificaţi de la momentul rezilierii de drept a contractului cu CNU. Atipic, pentru un producător nuclear, dar avându-se în vedere posibilitatea redresării CNU, SNN a contract pulberea de UO2 pe perioade foarte scurte şi o cantitate mică, şase luni, 120 tone. Contractele au fost acordate în baza unei proceduri competitive şi au fost câştigate de Cameco, preţul ofertat de acest furnizor calificat înscriindu-se în intervalul preţurilor de piaţă. Orice contract de achiziţie de materie primă este tripartit, unul din semnatari fiind Euroatom Supply Agency.

În prezent, SNN are un contract incheiat cu Cameco pentru furnizare de UO2, aceeaşi durată de şase luni, aceeaşi cantitate de 120 tone.

Aşa cum spuneam la preluarea mandatului, una din priorităţi a fost asigurarea celor mai eficiente metode de procurare a materiei prime pentru SNN, prioritatea fiind asigurarea în permanenţă a tuturor condiţiilor şi îndeplinirea 100% a funcţiilor de securitate nucleară în procesele de operare şi producţie ale SNN, fie că vorbim de producţie de fascicule de combustibil, fie că vorbim de producţie de energie, aşadar am solicitat realizarea unui studiu în acest sens. Pe de altă parte, fiind unul dintre puţinele state care operează nuclear şi care deţin capacităţi integrate în acest sens, am avut în vedere şi menţinerea activă a CNU, crearea unei baze de creştere şi ulterior dezvoltarea acestei baze de către CNU.

Studiul a fost finalizat recent de ISPE, iar scenariile rezultate din studiu vor fi supuse aprobării/votului acţionarilor SNN, strategia de contractare a materiei prime fiind o decizie a acţionarilor SNN, pe baza unor date concrete.

Ceea ce vom supune aprobării acţionarilor în data de 25 aprilie, după o prezentare a rezultatului studiului printr-o notă, publică deja, este scenariul optim rezultat din studiu, adică diversificarea furnizorilor de materie primă, evitarea dependenţei faţă de un singur furnizor şi a riscurilor aferente asociate acestui aspect, prin achiziţionarea de octoxid de uraniu (U3O8) în loc de UO2 (dioxid de uraniu), prelucrarea acestuia din U3O8 în UO2 la CNU şi utilizarea UO2 rezultat în fabricarea fasciculelor de combustibil nuclear ca şi până acum.

Relaţia SNN-CNU va fi una bazată pe contracte pentru procesare U3O8, depozitare U3O8 şi calificare de furnizori de U3O8, fiind necesară o calificare anterior organizării de proceduri competitive între furnizorii calificaţi de U3O8, SNN neavând expertiza în calificarea de furnizori de U3O8.

De asemenea, se solicită aprobarea acţionarilor şi pentru demararea unei analize privind posibilitatea internalizării procesului de rafinare. Acesta ar fi un demers pe termen lung şi ar avea în vedere: fie preluarea Feldioara de către SNN de la CNU şi implicit un program de retehnologizare al uzinei, fie dezvoltarea integral de către SNN a unei noi linii de rafinare.

Sigur că acest proces este unul gradual, conform studiului realizat de ISPE se estimează că trecerea completa de la achiziţia de UO2 la achiziţia de U3O8 să se facă complet până la nivelul anului 2020.

În mod sigur, SNN trebuie să îşi asigure necesarul de UO2 pe durata acestui proces de tranziţie, de fapt certitudinea operării în condiţii optime de securitate nucleară, aşadar SNN îşi va menţine furnizorii actuali de UO2, solicitând AGA şi aprobarea pentru încheierea unui contract cadru cu ambii furnizori, CNU şi Cameco, cu o durată de 36 de luni şi 720 de tone de UO2 până la trecerea completă la U3O8.

Eu pot să vă prezint soluţiile rezultate din acest studiu, însă aprobarea asupra implementării strategiei rezultate din studiu trebuie să vină de la acţionari.

Reporter: Este interesată Nuclearelectrica să cumpere Compania Naţională a Uraniului sau uzina de la Feldioara? În ce stadiu este şi când ar putea fi finalizat acest proiect?

Cosmin Ghiţă: Revin la scenariul optim rezultat din studiu: achiziţionarea de către SNN de octoxid de uraniu (U3O8) în loc de UO2, prelucrarea acestuia din U3O8 în UO2 la CNU şi utilizarea UO2 rezultat în fabricarea fasciculelor de combustibil nuclear ca şi până acum. Dacă acest scenariu va fi aprobat de acţionari, atunci Feldioara rămâne proprietatea CNU.

Dacă pe parcurs, pe termen mediu, lucrurile se schimbă, atunci, aşa cum explicam şi în nota către acţionari, SNN poate avea în vedere şi analiza posibilităţii de dezvoltare de capacităţi proprii de procesare: fie prin preluare de la CNU, fie dezvoltate integral de SNN. În orice situaţie, context, SNN trebuie să aibă capacitate totală de operare şi producţie, fără sincope, întârzieri, probleme. Prioritatea mea majoră este şi va rămâne SNN, compania care deţine şi operează reactoare nucleare şi care trebuie să o facă conform unor standarde şi reguli, la timp, nu întâmplător şi când se poate.

Reporter: Care sunt obiectivele Nuclearelectrica în 2018?

Cosmin Ghiţă: Securitatea nucleară şi, implicit, menţinerea poziţiei ca fiind una dintre cele mai sigure companii nucleare la nivel global. Intern, un nivel înalt de securitate nucleară îmi permite dezvoltare, diversificare, răspuns coerent.

În primul rând, investiţii majore: retehnologizarea Unităţii 1, este un proiect foarte complex, trebuie gestionat foarte atent, cu multă responsabilitate şi vreau să meargă totul impecabil; proiectul reactoarelor 3 si 4, partea care ţine de implicarea SNN în continuarea şi dezvoltarea acestui proiect. Investiţii curente: în securitate nucleară, asta înseamnă menţinerea constantă a nivelului înalt de securitate nucleară, mentenanţă, îmbunătăţiri.

De asemenea, un alt obiectiv îl reprezintă resursele umane: în primul rând, motivarea şi păstrarea specialiştilor în SNN, iar în al doilea formarea unei noi generaţii de specialişti prin creşterea implicării SNN în atragerea studenţilor încă din ultimii ani de facultate şi susţinerea financiară a acestora prin acordarea de burse. Dacă vrem ce este mai bun, studenţi foarte bine pregătiţi, trebuie să oferim.

Un alt obiectiv este ajustarea, dacă este nevoie şi aplicarea unor strategii adaptate de piaţă, de asigurare de materii prime. În industria nucleară, nu poţi să gândeşti de azi pe mâine, trebuie să îţi fie clar ce şi cum este nevoie în aşa fel încât să controlezi apariţia şi impactul oricărui factor major extern sau intern.

Reporter: Când expiră contractul privind asigurarea reactoarelor? Ce etape vor urma? La ce sume estimaţi că vor fi asigurate cele două reactoare şi ce despăgubiri vor acoperi acestea?

Cosmin Ghiţă: SNN menţine în vigoare o poliţă de asigurare a proprietăţii (Unităţile 1 şi 2 CNE Cernavodă şi FCN Piteşti) pentru daune materiale, toate riscurile, inclusiv distrugere mecanică şi electrică. Poliţa expiră la finele semestrului şi este reînnoită anual în urma reevaluării periodice a asiguratorilor. Poliţa prevede o limită de indemnizare (despăgubire) de 1,56 miliarde dolari.