Roiss a spus că, dată fiind opoziţia faţă de exploatarea gazelor de şist, este nevoie de o abordare la nivel continental pentru ca statele europene să aibă o acoperire politică pentru a decide cum să folosească tehnologia de exploatare a gazelor de şist.
“Avem nevoie de o poziţie europeană mult mai puternică, nu de o abordare de la ţară şa ţară. Temerile opiniei publice sunt atât de mari, încât fără o umbrelă europeană va fi foarte dificil pentru guverne să facă ceva în această zonă” a spus Roiss.
Roiss a avertizat asupra riscurilor pe care le presupune actualul cost al gazului convenţional pentru industria din Uniunea Europană, care este astfel dezavantajată comparativ cu cu cea asiatică sau nord-americană, unde companiile au acces la gaz mai ieftin, tocmai în urma utilizării gazelor extrase din şisturi, prin metoda fracturării hidraulice.
“Oamenii nu-şi dau seama că se pierd locuri din muncă din cauza lipsei investiţiilor. Poate că dezindustrializarea nu se vede acum, dar, când va fi vizibilă, va fi deja prea târziu” a spus Roiss, care a mai opinat că economia europeană este în competiţie cu cea din Asia şi din Statele Unite, dar companiile americane plătesc pentru gaz un preţ de până la patru ori mai mare decât cele din Statele Unite.
România este printre cele 15 state din Europa cu rezerve potenţiale de gaze de şist, iar gigantul american Chevron a încheiat deja cu autorităţile de la Bucureşti acorduri de concesiune pentru perimetre în sudul Moldovei sau în Dobrogea. Explorarea va începe cel mai probabil în acest an, dar ea se loveşte de opoziţia populaţiei din zonă. Zilele trecute, peste 8.000 de oamanei au protestat la Bârlad împotriva gazului de şist, pe motiv că fracturarea hidraulică ar produce efecte negative ireversibile pentru mediu.