‘Nu vom avea gaz înainte de 2020 din Marea Neagră. Avem nevoie de mai mult timp pentru decizia finală de investiţii. Nu am finalizat studiile încă şi nu am agreat modelul de producţie cu partenerii de la ExxonMobil’, a declarat Seele.
El a adăugat că decizia finală va ţine cont şi de cadrul fiscal care va fi în vigoare.
‘Trebuie să ştim care vor fi avantajele acestui proiect din punctul de vedere al costurilor. (…) Trebuie să ştim care va fi cadrul legal, dar avem nevoie de un cadru fiscal care să nu se schimbe odată la 2-3 ani. Nu fiecare guvern sau ministru să schimbe cadrul legal’, a mai susţinut şeful OMV.
Seele a precizat că gazul din Marea Neagră va fi folosit pentru alimentarea pieţei locale şi a pieţelor din jurul Mării Negre.
‘Aş prefera ca gazele din Marea Neagră să rămână în România’, a adăugat el.
Totuşi, în strategia companiei pentru perioada de până în 2020 este inclusă participarea în realizarea conductei Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia prin Marea Baltică, prin Germania, până în Austria la hub-ul de gaze Baumgarten.
Această conductă, care va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, va fi gata în 2019. Jumătate din participaţie este deţinută de Gazprom, iar OMV, E.ON, Engie, Shell şi BASF au câte 10%. Costurile totale vor ajunge la 10 miliarde de euro.
‘Nord Stream 2 este foarte important din punctul de vedere al asigurării securităţii în aprovizionare’, a subliniat şeful OMV.
Întrebat dacă este posibil ca prin conducta Nord Stream 2 să vină gaze şi în România, Seele a precizat că, teoretic, este posibil, însă întrebarea este dacă va fi nevoie de aşa ceva.
‘În principiu, da, este o rută, dar chiar vom avea nevoie? România are un confort pe care şi l-ar dori multe ţări, de independenţă pe piaţa gazelor, şi vom investi să creştem producţia de gaze din România. Dacă vom pregăti exportul de gaze din România, vom avea mai multă putere decât să aducem molecula de gaz aici’, a comentat şeful OMV.
OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent, a anunţat, în februarie, Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream.
OMV Petrom a contribuit cu 50% din această sumă.
‘Am forat şapte sonde în acest perimetru, iar majoritatea au întâlnit acumulări de gaze. Avem rezultate suficient de încurajatoare pentru a continua evaluarea viabilităţii comerciale. Decizia finală de investiţie este estimată în aproximativ doi ani’, a spus Selischi.
Potrivit acestuia, fiind vorba doar de acumulări de gaze, proiectul nu este influenţat în niciun fel de evoluţiile de pe piaţa petrolului, unde cotaţiile s-au prăbuşit în ultimii ani.
‘Suntem în calendar cu acest proiect şi ne propunem din 2018 să continuăm cu execuţia lui, dacă se va dovedi viabilitatea comercială. Nu ştim încă de acum ce soluţii vom aborda. Va trebui să forăm zeci de sonde, să construim o conductă, deci este vorba de investiţii de mai multe miliarde de euro sau de dolari. Ştiu că există multă nerăbdare în jurul acestui proiect, însă, dacă faceţi o comparaţie între acest proiect şi proiectele de autostrăzi, mai ales a celor care traversează munţii, o să vedeţi că noi facem progrese’, a adăugat oficialul OMV Petrom.
Grupul OMV Petrom a trecut pe pierderi în 2015, raportând un rezultat net negativ de 690 milioane de lei, faţă de un profit net de 2,1 miliarde de lei în anul precedent, potrivit rezultatelor consolidate publicate joi de companie.