Şeful Poştei Române: Compania nu îşi permite în acest moment o nouă majorare salarială

‘Cea mai recentă majorare salarială s-a produs la începutul anului trecut. Poşta Română nu îşi permite, în acest moment, o nouă majorare salarială, în condiţiile în care necesarul de investiţii este uriaş. Lipsa de preocupare pentru această componentă, în ultimii zece ani, s-a văzut în scăderea calităţii serviciilor şi, în final, în diminuarea veniturilor. Profitul din 2014 şi cel din 2015 s-a datorat, în mare măsură, scăderii cheltuielilor, în timp ce veniturile din serviciile tradiţionale ale Poştei s-au diminuat. Este obligatoriu ca Poşta Română să-şi focuseze serviciile pe noile realităţi din piaţă, oricât de mult ne-ar plăcea să livrăm doar scrisori. Această strategie trebuie înţeleasă de toţi angajaţii, a căror implicare este esenţială’, a subliniat Petrescu.

Potrivit oficialului CNPR, declaraţiile publice făcute, recent, de către reprezentanţii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) ‘nu fac decât să destabilizeze operatorul naţional de servicii poştale’.

‘Am încurajat tot timpul dialogul cu partenerii sociali şi consider că schimbarea în bine a Poştei Române nu se poate face fără suportul acestora. Însă acest dialog trebuie să fie unul sincer, direct şi constant. Am luat act de revendicările SLPR din presă şi consider că nu acesta este modul în care trebuie să se desfăşoare o relaţie constructivă. Înţelegem agenda sindicală şi temporizarea acesteia în funcţie de evoluţiile din spectrul politic, însă această practică trebuie să înceteze, spre binele companiei. Orice discuţie realistă legată de angajaţii din Poşta Română, indiferent de statutul lor, trebuie să plece de la Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document care nici nu încurajează competenţa, nici nu taxează lipsa ei’, a spus Alexandru Petrescu.

Potrivit sursei citate, Poşta Română a înregistrat, anul trecut, un profit brut de 19,2 milioane de lei (4,3 milioane de euro), iar cheltuielile cu investiţiile au crescut cu peste 24%, faţă de 2014, în timp ce cheltuielile totale s-au diminuat cu aproximativ 7%.

‘În acelaşi timp, veniturile ocazionale înregistrate în 2014 şi produse prin distribuirea cardului naţional de sănătate au influenţat negativ componenta totală a veniturilor în 2015. Fără această influenţă, veniturile totale ar fi înregistrat un avans, fiind susţinute semnificativ atât de veniturile din colete (care au crescut cu 13%), cât şi de veniturile financiare (avans de peste 20%). În primul semestru al acestui an, operatorul naţional de servicii poştale derulează un proiect-pilot de implementare a unor criterii de performanţă în rândul angajaţilor. Într-o primă fază, acestea vor fi aplicate la nivel judeţean, sub directa coordonare a şefilor Oficiilor Judeţene Poştale (OJP-uri). De asemenea, rezultatele înregistrate în mai puţin de un an de activitate a brokerului Poştei Române – PRBA – confirmă strategia companiei de a-şi diversifica portofoliul spre segmentele cu potenţial de creştere’, se precizează în comunicatul CNPR.

Şeful Poştei Române a menţionat, totodată, că se încearcă schimbarea modului de lucru în cadrul instituţiei, fiind apreciat suportul sindicatelor în acest sens.

‘O parte din doleanţele partenerilor sociali sunt perfect justificate şi vrem să le acordăm tot suportul pentru soluţionarea lor. Pe de altă parte, aşteptăm pragmatism, realism şi implicare reală în activitatea companiei. Mizăm ca, până la finalul lunii martie, să primim acordul de facto al băncii centrale pentru demararea proiectului de servicii financiare la ghişeu. Agenda Poştei Române este plină şi ea rămâne neschimbată: consolidarea profitului, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor. Orice discuţie legată de poziţia financiară a Poştei Române trebuie argumentată cu cifre. Restul sunt poveşti’, a susţinut directorul general al CNPR.

Sindicaliştii din Poşta Română au anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că au în plan organizarea de pichete şi mitinguri de protest la nivelul întregii ţări, începând cu luna aprilie, iar programul concret al acţiunilor va fi comunicat în acea perioadă.

‘S-au desfăşurat întâlniri la nivelul prefecturilor întâlniri pentru a fi aduse la cunoştinţă atât situaţia, cât şi intenţiile noastre. Urmează o rundă de întâlniri la nivel de judeţ cu toţi parlamentarii pentru a li se prezenta revendicările noastre. Ulterior, va avea loc o campanie de strângere de semnături pentru susţinerea revendicărilor SLPR. După acest etape, vom hotărî ce vom face exact. Estimăm că discuţiile se vor finaliza până la finele lunii martie, iar cel mai probabil din aprilie vor fi organizate pichete şi mitinguri în ţară, în fiecare judeţ, inclusiv la Ministerul Comunicaţiilor şi sediul Companiei Naţionale ‘Poşta Română’. Programul îl vom stabili şi comunica la momentul respectiv. La mitingul din Bucureşti estimăm între 5.000 şi 6.000 de oameni. Avem o listă de revendicări. Salariul mediu brut este de 1.900 de lei pe lună, la ora actuală, în Poştă. De asemenea, începând din luna august, vom încerca să ne solidarizăm cu alte sindicate pentru schimbarea Codului Muncii pentru zilele libere neplătite’, a declarat Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR).

Conform revendicărilor SLPR, se doreşte majorarea, în sumă fixă, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii, pentru reluarea subvenţionării biletelor de odihnă şi tratament, întreruptă de 3 ani, din ordinul directorului general Ion Smeianu, re-acordarea ‘cadourilor în bani’ prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă 2008-2018, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, de Crăciun, de ziua Poştei, de 8 Martie şi de 1 Iunie, drept al salariaţilor care nu a mai fost acordat de 7 ani, respectiv acordarea sporului de până la 35% salariatului sau salariaţilor cărora li se repartizează volumul parţial sau total de activitate al unor salariaţi care nu sunt prezenţi, din prima zi de înlocuire a acestora.

De asemenea, sindicaliştii solicită acordarea anuală a concediilor de odihnă cuvenite agenţilor poştali şi protecţia salariaţilor defavorizaţi. În plus, se doreşte încadrarea agenţilor, a factorilor şi a salariaţilor din centrele de tranzit care lucrează numai în program de noapte, în grupa de condiţii speciale de muncă, în scopul diminuării vârstei de pensionare a acestor categorii de salariaţi. Totodată, pe listă se mai află reluarea de către CNPR a contribuţiei anuale pentru Pilonul 3 de pensii cu 250 de euro pentru toţi salariaţii şi cu 250 de euro plus 170 de lei ( echivalentul diferenţei de CAS pe care CNPR ar trebui să o plătească pentru trecerea în grupa condiţii speciale de muncă) pentru agenţi, factori şi lucrătorii care lucrează exclusiv în program de noapte, până la finalizarea demersurilor legale pentru trecerea lor în condiţii speciale de muncă.

În ceea ce priveşte politica de personal, sindicaliştii amintesc de ‘deblocarea şi ocuparea imediată a posturilor vacante rezultate din normare, dar şi majorarea procentului de 11%, folosit în prezent pentru stabilirea numărului de salariaţi necesari pentru înlocuirea celor aflaţi în concediu de odihnă, în concediu medical de scurtă durată, precum şi pentru acoperirea activităţii în intervalul de timp dintre momentul vacantării unui post şi cel al ocupării efective a postului respectiv, interval ce astăzi este cuprins între 2-12 luni’.

Pe de altă parte, sindicaliştii solicită achiziţionarea în regim de urgenţă a reţelei informatice şi a unor softuri performante, aprovizionarea constantă şi la timp a necesarului de consumabile, imprimante, formulare, rechizite şi echipamente periferice, la timp şi în cantităţile solicitate de conducătorii subunităţilor, decontarea de către CNPR a sumelor cheltuite lunar de salariaţi pentru achiziţionarea reperelor menţionate mai sus.

La capitolul condiţii de muncă, SLPR precizează: îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, în special în centrele de tranzit, prin dotarea cu utilaje noi cu mobilier ergonomic, respectiv asigurarea, în intervalul mai – septembrie 2016, a dezinsecţiei, deratizării şi igienizării tuturor subunităţilor poştale.

Ultima acţiune majoră de protest a sindicaliştilor din Poşta Română a fost organizată la jumătatea anului 2014.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. Compania a încheiat anul 2014 cu un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), după cinci ani de pierderi.