‘Este foarte complicat, ca să fiu onest. Am fost în diferite locuri şi aici similar, dar un pic mai complicat’, a declarat, vineri, Heinzmann întrebat care este părerea referitoare la România.
Acesta a explicat că a lucrat ca CEO la companii de transport aerian în Albania sau în Bangladesh, precizând că în Albania a fost mai uşor, mai clar şi mai puţin birocratic decât în România.
Întrebat dacă ar dori să mai rămână la conducerea companiei după noiembrie, Heinzmann a spus că ar dori să rămână dacă ar fi posibil acest lucru şi a precizat că acesta nu depinde de el, ci de Guvern, de board şi de acţionari. Mandatul acestuia a fost scurtat de la patru ani, la un an, până la 19 noiembrie.
, afirmă că vrea să-şi continue activitatea în cadrul companiei şi a discutat situaţia sa cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, de la care aşteaptă un răspuns.
„Doamna ministru mi-a spus că s-a uitat la detalii, va încerca să înţeleagă ce se întâmplă şi îmi va da un răspuns”, a spus vineri Heinzmann.
El a calificat discuţia drept „foarte plăcută”.
La finalul lunii iunie, Heinzmann declara agenţiei MEDIAFAX că a semnat un document la solicitarea preşedintelui Consiliului de Administraţie, Dan Pascariu, care prevede printre altele că durata mandatului său a fost redusă de la patru ani la un an, menţionând că până în luna noiembrie îşi va păstra funcţia de CEO şi responsabilităţile aferente.
În replică, şeful CA, Dan Pascariu, afirma la vremea respectivă că există mai multe nemulţumiri la adresa activităţii lui Heinzmann, iar reducerea duratei mandatului a fost o concluzie la care s-a ajuns de comun acord.
CA-ul Tarom a hotărât la 22 iunie să urgenteze aplicarea măsurilor din planul de management prin numirea lui Nicolae Demetriade în funcţia de administrator-director executiv.
CEO-ul Tarom afirmă că a discutat ulterior situaţia sa şi cu fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, însă lucrurile nu s-au schimbat.
Heinzmann apreciază că decizia de revenire la forma iniţială a mandatului său, pe durata de 4 ani, ar trebui să vină fie din partea acţionarului majoritar al Tarom, Ministerul Transporturilor, fie din partea Consiliului de Administraţie, dar admite că nu ştie daca situaţia sa va fi modificată până în luna noiembrie.
„Rolul meu nu este atât de evident pe cât ar trebui să fie”, a spus Heinzmann, precizând că administratorii au propriul stil de management al companiei şi pot influenţa lucrurile pe care le consideră importante.
Printre subiectele care au generat opinii diferite se numără cel legat de vânzarea unei părţi din flotă, operaţuiune pe care Heinzmann nu o consideră oportună în actuala perioadă, cât şi privind dezvoltarea comercială a companiei, CEO-ul dorind în acest sens începerea unor curse pe distanţe mari.
Planul de management, aprobat de Consiliul de Administraţie în luna martie, prevede pierderi de 143 milioane lei în acest an, de 18 milioane lei în 2014, urmând ca în 2015 şi 2016 compania să realizeze profit de 92 milioane lei, respectiv 173 milioane lei.
Compania urmăreşte de asemenea o creştere a numărului de pasageri transportaţi cu 100.000 pe an, de la 2,3 milioane în acest an la 2,6 milioane în 2016, şi o majorare a gradului de încărcare a aeronavelor, de la 68% în acest an la 75% în 2016.
Heinzmann, cetăţean belgian cu o experienţă de peste 25 de ani în industria aviatică, şi-a început mandatul la Tarom în noiembrie 2012.
Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954. Din iunie 2010, este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), iar din 2000 este membră a Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA).