Șeful ungurilor de la MVM despre achiziția E.On România: “Nu cumpărăm ca să vindem altora, nu aducem gaze rusești în România”. Este convins că tranzacția se va finaliza la vară – Reacţia Consiliului Concurenţei

Károly Mátrai a acordat un interviu presei din Ungaria în care spune că nu vede o problemă de concurență pe piața din România dacă MVM cumpără firma de furnizare de energie și gaze a E.On de la noi. De asemenea, el afirmă că MVM nu cumpără ca să vândă apoi altora și spune că nu va aduce gaze rusești pentru a alimenta viitorii săi clienți preluați de la E.On, pentru că este mai scump, și va furniza gaze extrase din România. Șeful MVM este convins că tranzacția va obține toate avizele necesare și că se va fi finaliza în această vară

Iată declarațiile lui Károly Mátrai pe tema tranzacției din România:

MVM a semnat într-adevăr un acord de vânzare în decembrie 2024 pentru a achiziționa o participație majoritară în două companii românești. Aș dori să subliniez faptul că aceste companii operează în principal în sectorul comerțului cu amănuntul din România și oferă diverse soluții de eficiență energetică participanților la piața comerțului cu amănuntul. Piața de retail din România este formată din 66 de jucători, deci nu cred că dobândirea de către MVM a unei participații majoritare în aceste companii ar reprezenta un risc pentru piață în ansamblu.

Grupul MVM ar intra într-un mediu concurențial. Deși ar deține o poziție de lider în sectorul gazelor naturale, nu ar avea o majoritate pe întreaga piață. În prezent, aproximativ 35-40% din consumatorii de gaze din România sunt deserviți de E.ON Energie România, în timp ce compania deține o cotă de piață de aproximativ 10% în sectorul energiei electrice, ceea ce reprezintă o poziție destul de similară cu cea pe care o avem în prezent în Republica Cehă.

Prin stabilirea unei prezențe în comerțul cu amănuntul, MVM poate crea noi sinergii în România, valorificând experiența sa vastă în deservirea clienților rezidențiali și corporativi din Ungaria și Republica Cehă. Acest lucru va contribui la dezvoltarea pieței românești, consolidând totodată poziția României pe piața energetică din Europa Centrală și de Est.

În ceea ce privește securitatea energetică: din punctul nostru de vedere, aprovizionarea cu gaze rusești este relevantă în primul rând pentru securitatea energetică a Ungariei. După cum am menționat, portofoliul nostru de clienți din Cehia este aprovizionat din Occident, nu cu gaz rusesc. România se află într-o situație unică, deoarece are resurse interne semnificative de gaze și nu cred că ar avea sens să „ducem apa la mare”.

Nu avem nicio intenție de a vinde aceste companii românești. Strategia noastră spune clar că ne propunem să fim un actor-cheie în regiune, iar această achiziție se aliniază perfect acestui obiectiv.

Sursele locale sunt întotdeauna cele mai ieftine, fie că este vorba de electricitate sau gaze naturale. Transportul gazului rusesc în România ne-ar impune costuri logistice enorme. Deoarece sursele locale sunt cele mai rentabile, dacă vom primi aprobarea pentru această tranzacție, planul nostru este să aprovizionăm filiala noastră din România în principal din surse locale de gaz.

În prezent, așteptăm aprobarea Autorității de Concurență din România, a Comitetului de analiză a investițiilor străine directe și a Comisiei Europene. Pe baza acestor factori, ne așteptăm să obținem toate aprobările necesare cel mai devreme până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an. Într-un scenariu optim, putem încheia tranzacția până în vară, dar suntem flexibili în gestionarea oricăror potențiale întârzieri.

Ne așteptăm ca tranzacția să primească aprobarea tuturor autorităților și ca ea să poată fi finalizată în intervalul planificat, iunie-iulie.

Statul român verifică trazacția

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a reluat, pe 26 ianuarie, câteva argumente pentru care el este împotriva tranzacției prin care grupul maghiar de stat MVM urmează să preia firma de furnizare a gazelor și energiei electrice a E.On din România.

”În primul rând, legăturile companiei MVM cu Federaţia Rusă, ele sunt evidente din date deschise. Cumpără, de exemplu, de la Gazprom gaze, are legături pe zona nucleară cu Federaţia Rusă. Valoarea tranzacţiei a fost vehiculată la peste 200 de milioane de euro când o furnizare de două ori mai mică în România, anul trecut, s-a vândut cu 15 milioane de euro. Deci puteţi să puneţi dublu, triplu, dar nu se ajunge la de 10 – 12 ori mai mult. De asemenea, faptul că în contractul pe care noi l-am analizat între MVM şi E-ON Furnizare compania maghiară îşi rezerva dreptul să vândă la rândul ei acţiunile pe care le preia unor entităţi terţe, inclusiv din afara Uniunii Europene”, a spus Sebastian Burduja, întrebat de ce se opune tranzacției.

El a mai adăugat că firma de furnizare E.On Energie are o bază de date de peste trei milioane de clienţi şi nu au fost prezentate garanţii din partea companiei maghiare privind protecţia datelor şi faptul că nu vor exploata în vreun fel analiza profilului de consum din fiecare gospodărie.

”Toate aceste sunt rezerve care vor fi discutate în Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe, instrument care există şi în Ungaria, şi în Austria şi Spania, şi care în trecut în România a refuzat tranzacţii, iar în Spania, exact aceeaşi comisie a refuzat o tranzacţie de achiziţie din partea unei companii maghiare din acelaşi grup ca MVM a unei companii feroviare. Există precedent”, a mai spus Burduja.

Grupul german E.On a anunțat, la jumătatea lunii trecute, că a ajuns la un acord cu compania ungară MVM, cu capital majoritar de stat, pentru vânzarea diviziei de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România și a firmei de servicii E.ON Asist Complet. Tranzacția era preconizată să se încheie în prima jumătate a anului 2025, iar valoarea ei nu a fost dezvăluită, dar surse din piață au arătat că este vorba despre 200-210 milioane de euro. Ulterior, autoritățile de la București au anunțat că tranzacția “va intra pe circuitul complex de avizare, atât la nivel naţional, cât şi european”, care implică o analiză detaliată a respectării normelor de concurenţă, dar și analiza din partea Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), “instituţie care supraveghează investiţiile strategice pentru a proteja interesele României”.

În 15 ianuarie Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția.

Ce spune Consiliul Concurenţei despre tranzacţiau cu ungurii de la MVM

Tranzacţia prin care compania de stat ungară MVM vrea să achiziţioneze de la E.ON societatea E.ON Energie România probabil că va ajunge să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), este de părere preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

„Probabil că la această investigaţie se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aş fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat şi trebuie să intre în procedură aprofundată’. Şi atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operaţiune va fi considerată din punct de vedere al siguranţei naţionale, văzând şi unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică şi nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da”, a afirmat joi Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă.

La acest moment, referitor la tranzacţia dintre E.ON şi MVM, se aşteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenţei şi unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit preşedintelui autorităţii de concurenţă, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenţei.

„Comisia Europeană cu noi e acelaşi aviz. E pe concurenţă şi asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacţia cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părţile au cerut să ne fie trimisă şi noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenţei, a explicat că există dispoziţii europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie şi autorităţile naţionale de concurenţă, în funcţie de oportunitate şi criterii juridice stricte.

„În această situaţie, înţelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacţia la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurenţă română”, a precizat ea.

Practic, a continuat Chiriţoiu, este o situaţie similară ca la tranzacţia Mega – Profi.

„Mega şi Profi erau în aceeaşi situaţie. După cifre, era suficient de mare (tranzacţia – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuşi impactul era în special pe România şi pentru că noi am vrut operaţiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi şi la fel ne-a spus că va face acum cu MVM”, a susţinut şeful de la Concurenţă.

Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituţiile membre au 21 de zile calendaristice „să reacţioneze”.

„Pe partea de investiţii străine, instituţiile membre au 21 de zile să reacţioneze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulţumit că are toate informaţiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituţiile membre care sunt în esenţă cele din CSAT şi aceste instituţii au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informaţii, ne mai trebuie nu ştiu ce’. Depinde cât de bună e aplicaţia. Dacă e prost făcută şi lipsesc informaţii şi compania nu-ţi dă informaţii, poate să dureze”, a transmis Bogdan Chiriţoiu.

Întrebat dacă tranzacţia a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: „N-a fost, că sunt şi eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituţiilor, deci în pregătire”.

La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunţat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacţia prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenţionează să achiziţioneze divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România.

Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacţii asupra securităţii naţionale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federaţia Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non UE, riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar şi probleme de transparenţă a cumpărătorului.

Referitor la legăturile cu Federaţia Rusă, Ministerul Energiei aminteşte că MVM Zrt. are relaţii comerciale extinse cu Gazprom şi Rosatom, companii ruseşti aflate sub sancţiuni internaţionale, prin care Ungaria îşi menţine o dependenţă ridicată de gazele naturale şi tehnologia nucleară din Rusia.

„Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence şi effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât şi al societăţii prin intermediul căreia se intenţionează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România”, se arată în comunicatul citat.

Totodată, Ministerul Energiei susţine că, din analiza documentaţiei depuse de MVM, rezultă că structura contractuală şi clauzele aferente tranzacţiei generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participaţiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entităţi din afara Uniunii Europene sau către alte entităţi care nu figurează ca părţi iniţiale ale tranzacţiei. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile şi standardele de conformitate impuse de legislaţia europeană în domeniul energetic şi transparenţă a tranzacţiilor.

Pe de altă parte, instituţia precizează că a fost identificată lipsa unor garanţii legale şi contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România şi ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienţi români.

În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naţionale arătând că informaţiile din documentaţia MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României şi Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populaţiei la reţelele de gaz şi valorificarea resurselor interne.

Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.

Conform acordului, MVM va achiziţiona o participaţie de 68% în cadrul E.ON Energie România şi o participaţie de 98% în E.ON Asist Complet, se menţiona într-un comunicat al grupului ungar.

Tranzacţia este aşteptată să se finalizeze în 2025, după obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităţilor competente. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacţiei.

Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacţia referitoare la preluarea pachetului majoritar de acţiuni la divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.

Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deţinută 100% de stat, care ocupă locul şase în Europa Centrală.

E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale şi energie electrică din ţară, deserveşte aproximativ 3,4 milioane de clienţi. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluţii pentru instalarea şi întreţinerea infrastructurii.