Seifurile dictatorului Tito, deschise după 33 de ani de la moartea sa
Efectele lui Tito au fost păstrate mai mult de 30 de ani la Banca Naţională a Serbiei şi, până acum, nu s-a atins nimeni de ele. De altfel, doar membrii comisiei, care acţionează în virtutea unui mandat special din partea preşedintelui Serbiei, Tomislav Nikolic, au avut miercuri acces la aceste obiecte.
Consilierii prezidenţiali Oliver Antic şi Milorad Simic, precum şi adjunctul şefului Cancelariei prezidenţiale Nenad Jevremovic vor confrunta obiectele descoperite în seifuri cu lista existentă.
Deocamdată nu se menţionează ce anume se află în aceste seifuri: ar putea fi vorba doar de lucruri personale ale liderului iugoslav, însă ar putea fi vorba şi de patrimoniu public.
Se preconizează ca întreg conţinutul acestora să fie examinat în termen de zece zile, iar apoi informaţiile vor fi făcute publice. Autorităţile sârbe au dorit să evite vâlva din presă în legătură cu acest subiect, de aceea nu au permis să asiste la procedura deschiderii seifurilor nici jurnaliştilor, nici avocaţilor rudelor lui Tito şi nici oricui altcuiva.
Josip Broz Tito a condus Iugoslavia socialistă din 1945 până la decesul său la 4 mai 1980, la Ljubljana, la vârsta de 87 de ani. Imediat după moartea sa, o comisie formată de prezidiul din fosta Iugoslavie a sigilat bunurile de la reşedinţa sa din Belgrad şi le-a depozitat la Banca Naţională.
De atunci, nimeni nu s-a mai atins de ele. Se crede că fostele autorităţi au uitat, pur şi simplu, de moştenirea ex-liderului iugoslav şi nu au mai abordat această temă, conform altor variante, la mijloc ar fi un secret de stat important.