Semnal de alarmă în Parlamentul European asupra dublului standard al calităţii alimentelor din Estul şi Vestul Europei

În luna noiembrie a anului trecut, cei doi eurodeputaţi, care sunt şi vicepreşedinţi ai Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European, au adresat o interpelare către Consiliul European, cerând clarificări şi soluţii pentru reglementarea acestei probleme, după ce mai multe studii comparative din state central şi est-europene au descoperit astfel de diferenţe calitative.

‘Vorbim astăzi de un subiect care priveşte, într-un fel, viitorul Europei, dezbaterea mare care ne preocupă în această perioadă la Bruxelles şi în toate statele membre: dublul standard în calitatea alimentelor în Uniunea Europeană. În ultimii ani au apărut, în mai multe ţări central şi est-europene, semnale bazate pe studii comparative, care sugerau că produsele alimentare distribuite în aceste ţări sunt inferioare calitativ produselor comercializate în ţări din Vest, cu aceleaşi nume şi etichete. (…) În România nu există încă un asemenea studiu comparativ. Dar mulţi cetăţeni vorbesc despre experienţele lor personale prin care au constatat astfel de diferenţe. În contextul în care se discută despre ‘Europa cu două viteze’, tema devine cu atât mai relevantă. Avem deja două categorii de cetăţeni în Uniunea Europeană? Avem în spatele aceleiaşi etichete două versiuni diferite de Europă? Este acesta viitorul către care ne îndreptăm, la toate capitolele, în urma oficializării acestor două viteze?’, a subliniat Daciana Sârbu.

Potrivit acesteia, UE trebuie să devină mai unită şi mai solidară şi să lupte pentru reducerea decalajelor între statele membre, pentru condiţii de trai cât mai bune pentru toţi cetăţenii, indiferent de istorie sau geografie.

‘De aceea, problema calităţii diferite a alimentelor devine şi un simbol, nu doar o problemă economică, socială şi chiar etică. Ştiu că argumentul oficial folosit până acum de producători e legat de ‘preferinţe’, ‘tradiţii’, ‘costuri’ sau ‘ingrediente’ diferite de la ţară la ţară. Însă consumatorii şi studiile comparative au constatat diferenţe care nu se pot justifica prin niciunul dintre aceste argumente. În opinia mea, instituţiile europene trebuie să facă o analiză serioasă, independentă şi să certifice dacă această diviziune Est/Vest pe criterii de calitate există sau nu, iar dacă ea există să ia măsuri la nivelul întregii UE pentru a o elimina. (…) Ce am auzit deocamdată public dinspre Comisie nu este însă încurajator’, a arătat Daciana Sârbu.

În opinia acesteia, instituţiile europene nu pot plasa responsabilitatea către consumatori şi către marii producători, iar marii producători ‘nu se pot ascunde’ în spatele unor argumente legate de piaţă, preferinţe, obiceiuri, materii prime.

‘Aici vorbim de un principiu şi de nevoia ca toţi consumatorii să fie trataţi egal, oriunde ar trăi în Uniunea Europeană. Iar Comisia trebuie să îşi asume un rol mai activ. (…) Un raport al Comisiei Europene a descoperit că unele alimente procesate comercializate în estul şi sud-estul Europei conţin cantităţi mai mari de grăsimi trans, un ingredient care, consumat în exces, poate genera afecţiuni ale inimii. Iată un caz în care diferenţele de calitate în cazul alimentelor pot avea impact direct asupra sănătăţii, dar şi asupra inegalităţilor din domeniul sănătăţii. (…) Vrem să obţinem răspunsuri clare din partea Comisiei, din partea marilor producători, din partea reprezentanţilor mai multor state afectate de această problemă’, a adăugat Daciana Sârbu.

Europarlamentarul Pavel Poc a arătat, la rândul său, că sunt studii care confirmă că există standarde duble alimentare, cel mai recent în acest sens fiind făcut în Slovacia.

El a susţinut că au existat date mai vechi în acest sens, dar, din păcate, Comisia Europeană nu a luat în considerare un studiu de gen în anul 2011, considerând cel mai probabil că nu este reprezentativ.

‘Comisia Europeană va continua să fie foarte atentă în viitor la rezultatele altor studii făcute în acelaşi domeniu. Există studii care confirmă că există standarde duble, cel mai recent fiind cel făcut în Slovacia. (…) În Slovacia, Cehia, oamenii se simt jigniţi pentru că UE nu îşi poate proteja consumatorii. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să arate că poate să rezolve aceste probleme şi avem nevoie de un proces mai îndelungat de legiferare în domeniul alimentelor’, a arătat eurodeputatul ceh, care consideră că banii sunt motivul care stă, cel mai probabil, la baza diferenţelor de calitate, mai ales când vine vorba de zahăr şi de îndulcitori. ‘Şi aceste diferenţe de gusturi sunt doar un pretext’, a completat Poc.

Şeful Departamentului pentru Agricultură şi Siguranţă Alimentară din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la UE, Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că trebuie luate în continuare măsuri şi să fie identificate soluţii.

‘Comisia Europeană a spus că nu există nicio cale legală pentru a aplica o reţetă comună pentru companii, însă consumatorii trebuie informaţi în legătură cu compoziţia produselor pe care le cumpără. Nu există niciun mod de a penaliza producătorii. (…) Legislaţia europeană trebuie respectată, companiile nu pot folosi diferite ingrediente şi preţuri diferite, trebuie să se asigure că alimentele nu sunt dăunătoare pentru om. (…) CE trebuie să se asigure că alimentele sunt sigure pentru consumator. Directiva 29 pe 2005 stabileşte reguli de siguranţă a alimentelor pentru întreaga UE şi statele membre trebuie să se asigure de conformitatea produselor. Consumatorii trebuie informaţi de compoziţia alimentelor, dar companiile nu au nicio obligaţie să pună pe piaţă produse identice în toate statele membre’, a explicat Achim Irimescu.

Potrivit acestuia, trebuie eliminate de pe piaţă alimentele nesigure şi care induc în eroare consumatorii şi, dacă există indicii în acest sens, statele membre trebuie să se adreseze Comisiei Europene.

‘România începe acum propria evaluare. Deocamdată am analizat piaţa românească şi nu am găsit probleme importante, doar diferenţe importante la miere. Dar ştiţi că mierea şi uleiul de măsline sunt cele mai proaste exemple în acest sens. PE se dedică acestei probleme – la Consiliul de agricultură din mai, din 2016, Cehia a cerut o dezbatere cu privire la standardele duble şi diferenţele de conţinut şi calitate de la o ţară la alta. S-au făcut studii de piaţă în mai multe state membre şi se confirmă existenţa acestor practici din partea unor companii multinaţionale. (…) CE trebuie să ia în considerare măsuri potrivite, inclusiv pentru duble standarde’, a menţionat Irimescu.

În cadrul dezbaterii, Jozef Bires, directorul Administraţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Alimente din Slovacia, a prezentat unul dintre studiile comparative realizate de această instituţie, ce a fost discutat şi în cadrul reuniunii Consiliului miniştrilor Agriculturii din UE din 6 martie. Din datele tehnice au rezultat unele diferenţe de calitate sau gramaj pe grupe alimentare comercializate în Europa de Est.

‘Este o problemă care arată că e nevoie de armonizarea legislaţiei şi de cooperarea dintre statele membre. Cel mai important este consumatorul european care are tot dreptul să se întrebe de ce se confruntă cu această problemă’, a arătat el.

Europarlamentarul PPE Miroslav Mikolasik a afirmat că s-a dovedit ştiinţific că un produs cu acelaşi ambalaj diferă.

‘Compania vinde acelaşi ambalaj, vinde acelaşi aspect. Sunt ţări care au dovedit ştiinţific că produsul din acelaşi ambalaj diferă şi e vorba de laboratoare acreditate. Din punct de vedere juridic nu încalcă legea, dar e scandalos să vinzi produse diferite în ambalaje identice, chiar dacă undeva pe dos, cu litere de o şchioapă, scrie că e vorba de un alt produs’, a arătat eurodeputatul.

Alain Galaski, director general al European Brands Association, a susţinut că varianta unor produse cu reţete diferite sub aceeaşi marcă este una foarte dificilă, mai ales pentru supermarketuri.

‘Să ne imaginăm că oferim alegerea între acelaşi produs. (…) Să zicem, pentru o anumită marcă – avem ‘marca 1′, variata 1, după reţeta cehă, şi varianta 2 după reţeta germană, de exemplu. Acest lucru poate funcţiona într-o lume ideală, dar nu în realitate. Din ce în ce mai mulţi consumatori sunt preocupaţi de blocarea geografică. Eu nu spun că nu putem găsi o soluţie universală, să ne gândim la generaţia copiilor mei, ei folosesc foarte mult internetul şi dacă un consumator doreşte să-i fie mai uşor să aleagă, o să trebuiască să găsim alte soluţii – că nu putem pune două variante ale aceluiaşi produs pe acelaşi raft. Nu e o soluţie practică. Nu spun că vom găsi o soluţie astăzi, dar vă asigur că prezentările dvs m-au ajutat să înţeleg exact punctul dvs. de vedere, ca reprezentanţi ai anumitor ţări. (…) Înţelegeţi că şi aspectele practice ale problemei sunt complexe şi trebuie să colaborăm şi să venim cu politici corecte’, a subliniat Alain Galaski.

Au mai luat cuvântul Marie-Paule Benassi, şefa unităţii pentru Protecţia Consumatorilor din cadrul Direcţiei Generale pentru Justiţie a Comisiei Europene, Jaroslav Zajicek, adjunctul ambasadorului Cehiei la Uniunea Europeană, europarlamentari, specialişti.