Senat: Iniţiativa legislativă prin care se propun noi reguli pentru ONG-uri, adoptată tacit

Termenul de adoptare tacită s-a împlinit pe 20 noiembrie, iar nota de adoptare tacită a fost citită luni în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul Claudiu Manda.

În şedinţa de plen din urmă cu o săptămână, când s-a împlinit termenul (20 noiembrie) pentru adoptarea tacită a iniţiativei legislative, senatori PNL şi USR şi-au exprimat nemulţumirea că majoritatea senatorilor PSD şi ALDE au părăsit plenul Senatului în momentul începerii dezbaterii acestui act normativ, fapt ce a condus la suspendarea şedinţei din lipsă de cvorum.

Propunerea legislativă prevede, potrivit iniţiatorilor, modificarea OG 26/2000, transparentizarea finanţărilor obţinute de asociaţii, fundaţii şi federaţii, precum şi restricţionarea şi clarificarea recunoaşterii utilităţii publice a ONG-urilor care au obţinut acest statut.

În expunerea de motive se apreciază ca necesară creşterea gradului de transparenţă şi se propune obligaţia ca ONG-urile să publice semestrial o declaraţie detaliată de venituri şi cheltuieli.

‘Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia de a publica semestrial până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial partea a IV-a, declaraţiile de venituri şi cheltuieli pentru semestrul precedent. În declaraţia publicată se menţionează distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea, după caz, care a generat venitul respectiv, precum şi valoarea acestuia. Nepublicarea declaraţiei atrage de drept suspendarea activităţii asociaţiei pentru 30 de zile. Dacă în acest termen declaraţia nu se publică, asociaţia, fundaţia sau federaţia îşi încetează activitatea de îndată’, prevede propunerea legislativă.

Prin aceasta se doreşte şi modificarea art. 38 al OG 26/2000, astfel încât o asociaţie sau fundaţie să fie recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii.

În acest sens, sunt enumerate ca domenii în care activitatea unei ONG se desfăşoară în interes general sau comunitar şi sunt definite ca atare în propriul act constitutiv următoarele: servicii sociale (asistenţă, protecţie, incluziune, coeziune, securitate, dezvoltare, economie socială), caritate şi ajutor umanitar, sănătate, sport; educaţie; ştiinţă, cercetare, inovaţie, mediu şi protecţia animalelor, protecţia consumatorului; valori naţionale şi ale minorităţilor naţionale, tradiţii şi patrimoniu cultural; diplomaţie şi relaţii internaţionale, militar-apărare-cultul eroilor. O altă condiţie este ca ONG să funcţioneze de cel puţin doi ani şi să fi realizat o parte din obiectivele stabilite.

De asemenea, pentru a fi de utilitate publică, o organizaţie neguvernamentală nu trebuie să fi desfăşurat în ‘ultimii doi ani şi nici în prezent’ activităţi politice de orice fel, activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire sau opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie în care acesta poate fi numit ori ales.

Iniţiatorii propun şi un algoritm procentual pentru domeniile în care Guvernul recunoaşte statutul de utilitate publică al fundaţiilor sau asociaţiilor solicitante 40% – servicii sociale; 30% – educaţie; 10% – ştiinţă, cercetare, inovaţie, mediu şi protecţia animalelor, protecţia consumatorului; 10% – valori naţionale şi ale minorităţilor naţionale – tradiţii şi patrimoniu cultural; 10% diplomaţie şi relaţii internaţionale, militar-apărare-cultul eroilor.

Recunoaşterea utilităţii publice se poate face pe o durată de cinci ani şi se poate reînnoi în condiţiile legii, dar, dacă asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţii care au stat la baza acordării acestui statut, ‘Guvernul, la propunerea autorităţii administrative sau a Ministerului Justiţiei, retrage, prin hotărâre, statutul de utilitate publică’, stipulează proiectul.

Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.