Astfel, Oficiul Registrului Comerţului este abilitat să asigure gratuit serviciul de găzduire a adreselor de căsuţă poştală electronică, precum şi serviciul de arhivare electronică.
Prin această adresă de căsuţă electronică, operatorul ar urma să fie identificat în acelaşi mod ca şi prin codul de identificare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz, iar în situaţia în care operatorul economic se află în imposibilitatea tehnică de a-şi accesa adresa va trebui să depună în acest sens o declaraţie pe proprie răspundere, adresa de e-mail devenind inactivă.
Printr-un amendament al Comisiei economice, a fost modificată sintagma de ‘operator economic’ cu cea de ‘profesionist’, definită ca ‘orice persoane şi/sau entităţi care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piaţă, indiferent de forma juridică în baza căreia au ales să funcţioneze’.
‘Odată cu înregistrarea fiscală, orice profesionist va primi alături de codul unic de identificare sau codul de identificare fiscală şi o adresă de e-mail identică cu acesta. Această adresă va constitui sediul electronic al profesionistului până la radiere. Schimbarea adresei de căsuţă poştală electronică nu se va putea face decât odată cu modificarea codului unic de înregistrare sau a codului de identificare fiscală, după caz. Orice document, citaţie, act procedural sau administrativ sau orice altă comunicare oficială, precum şi comunicările între profesionişti şi transmise între adrese ale sediului electronic au aceleaşi efecte ca cele tipărite şi transmise prin agent procedural sau servicii poştale/de curierat’, se arată în propunerea legislativă amendată.
Potrivit actului normativ, niciun mesaj din căsuţa poştală electronică nu va putea fi modificat, ‘sub sancţiunea penală a infracţiunii de fals’.
‘Ştergerea mesajelor va fi posibilă doar în măsura epuizării spaţiului alocat şi doar în condiţiile în care stocarea acestora se va face separat, în vederea arhivării’, se mai arată în propunerea de lege.
Printr-un alt amendament, aprobat în plenul Senatului, profesioniştii vor avea la dispoziţie un termen de 18 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial pentru a efectua formalităţile necesare îndeplinirii prevederilor prezentei propuneri de lege.
În expunerea de motive, iniţiatorul susţine faptul că, deşi comunicarea prin mijloace electronice este ‘o obişnuinţă în viaţa de zi cu zi’, în continuare instituţiile statului transmit actele administrative prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat, generând astfel ‘interminabile amânări, vicii de procedură, costuri generate de tipărirea inutilă a acestor acte, afectarea mediului înconjurător’.
‘Având în vedere progresul tehnologic pe care România l-a înregistrat şi asimilarea acestui nivel tehnologic în viaţa oricărei persoane, prezenta iniţiativă legislativă îşi propune să faciliteze derularea comunicării şi eliminarea multor costuri generate de tipărirea unor formulare, decizii, citaţii şi alte asemenea acte administrative, în paralel cu eliminarea unor întârzieri generate de imposibilitatea dovedirii transmiterii unor documente prin menţiunile efectuate de factorul poştal sau agentul procedural: ‘lipsă destinatar’, ‘adresă indisponibilă’, etc.’, se arată în documentul amintit.
Legea are caracter ordinar, iar Senatul a adoptat-o, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 96 de voturi ‘pentru’ şi o abţinere.