Senatorii au abilitat Guvernul să emită ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare

Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe a fost dezbătut de Senat, în calitate de prima Cameră sesizată.

‘Întrucât, potrivit art. 66 alin. (1) din Constituţie, prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2014 se încheie la sfârşitul lunii iunie, Guvernul a elaborat proiectul de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicită Parlamentului abilitatea pentru legiferare prin ordonanţe simple, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare a anului 2014’, se arată în expunerea de motive.

Prin proiectul de lege sunt stabilite domeniile în care Guvernul va putea emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare din iulie – august: finanţe publice şi economie, dezvoltare regională, administraţie publică, apărare naţională şi afaceri interne, sănătate, muncă şi protecţie socială, agricultură şi mediu, fonduri europene, justiţie, educaţie şi cercetare, transporturi şi infrastructură, prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

‘În conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constituţie, în proiectul de lege se prevede că ordonanţele emise de Guvern vor fi supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare a anului 2014. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei’, se mai spune în expunerea de motive.

* În această săptămână, senatorii au mai decis, prin aprobarea modificării Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, ca acestea să poată avea program de lucru săptămânal numai în mod excepţional.

Potrivit unui amendament al comisiilor raportoare, Comisia pentru educaţie şi a cea pentru administraţie, ‘creşele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează drept centre cu program de lucru zilnic şi/sau, în situaţii excepţionale, săptămânal, în sistem public ori privat’. Legea nr. 263/2007 prevedea că programul de lucru al creşelor putea fi zilnic sau săptămânal.

Conform actualelor prevederi legislative, creşele cu program de lucru zilnic funcţionează între orele 6,00 şi 18,00 iar prin program de lucru săptămânal se înţelege ‘perioada de îngrijire şi educare a copiilor cuprinsă între ora 7,00 a zilei de luni şi ora 19,00 a zilei de vineri’. De asemenea, în prezent, creşele organizate cu program de lucru săptămânal asigură, pe lângă serviciile de îngrijire de zi, găzduirea copiilor pe timpul nopţii, inclusiv masa de seară.

Un alt amendament adoptat vizează înlocuirea, în corpul legii, a referirii la vârsta până la care copiii pot beneficia de serviciile oferite de creşe cu sintagma ‘vârsta antepreşcolară’. În forma actuală a legii se preciza că angajaţii din creşe asigură servicii de îngrijire şi supraveghere a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni şi 4 ani, în timp ce iniţiatorii propunerii de lege şi-ar fi dorit ca vârsta să fie cuprinsă între 3 luni şi 3 ani.

Senatorii din Comisia pentru educaţie au modificat, de asemenea, şi articolul referitor la limitele de vârstă între care copiii pot face parte din ‘grupa mare’ la creşe. Astfel, dacă legea actuală prevedea că ‘grupa mare’ cuprinde copii cu vârste între 2 şi 4 ani, Comisia a propus plenului ca din ‘grupa mare’ să facă parte copiii cu vârste de ‘peste 2 ani’.

Comisia a eliminat şi prevederea formulată de către iniţiatorii actului normativ, potrivit căreia înscrierea copiilor la creşă în sistem public s-ar fi făcut de regulă la începutul anului şcolar sau, în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar. Astfel, părinţii îşi vor putea în continuare înscrie copiii la creşe pe tot parcursul anului, cu excepţia perioadei de vacanţă, în funcţie de numărul de locuri disponibil.

Plenul Senatului a adoptat, în calitate de Cameră decizională, raportul de admitere cu amendamente admise cu unanimitate de voturi, iar proiectul de lege amendat – cu 121 de voturi pentru şi un vot împotrivă. Propunerea de lege a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PNL şi PDL, iar caracterul legii este organic.

* Plenul Senatului a decis, totodată, ca limita de vârstă până la care copiii abandonaţi pot beneficia de plasament exclusiv în familia extinsă sau substitutivă să poată fi majorată la 3 ani. Până în prezent, conform Legii nr. 272/2004, limita de vârstă era de 2 ani.

‘Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 3 ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de timp rezidenţial fiind interzis’, se arată într-un amendamentul adoptat de plen.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.60 alin. (1) si (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost iniţiată de mai mulţi senatori şi deputaţi, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

* Senatul a adoptat şi un proiect de lege pentru modificarea art. 86 din Legea Audiovizualului nr. 504/2002.

‘Oricare radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României sau a unui stat membru al Uniunii Europene are acces, în condiţii corecte, rezonabile şi nediscriminatorii, la evenimente de mare interes pentru public, transmise în exclusivitate de către un radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României, în scopul realizării de reportaje scurte de ştiri. În cazul radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia aceluiaşi stat membru al Uniunii Europene cu radiodifuzorul care a obţinut drepturi de exclusivitate asupra evenimentului, accesul în scopul realizării de reportaje scurte de ştiri se solicită radiodifuzorului respectiv’, se arată în proiect.

Senatul este Cameră decizională, iar Guvernul este iniţiator.

* Plenul Senatului a respins însă propunerea de lege care viza înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă ‘Constantin Brâncuşi’, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând tuturor grupurilor parlamentare.

Potrivit iniţiatorilor, muzeul ar fi urmat să funcţioneze ca instituţie publică fără personalitate juridică, în subordinea Muzeului Naţional de Artă al României şi în administrarea Consiliului Judeţean Gorj.

Textul legii precizează că printre obiectivele acestui muzeu ar fi fost şi acela de a promova opera şi viaţa lui Constantin Brâncuşi, precum şi protejarea şi conservarea operei acestuia.

Finanţarea muzeului s-ar fi realizat din bugetul Ministerului Culturii şi din venituri extrabugetare, precum şi din contribuţii băneşti sau donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice.

Raportul suplimentar de respingere întocmit de către Comisia pentru cultură a fost aprobat în plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi o abţinere, în timp ce propunerea legislativă a fost respins cu 51 de voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi o abţinere.

Caracterul legii este ordinar, iar Senatului a dezbătut propunerea de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

* De asemenea, Senatul a respins şi propunerea legislativă prin care putea fi amânată pentru o perioadă de trei ani executarea silită a persoanelor fizice care au luat locuinţe cu credite în franci elveţieni.

‘Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amânarea pentru o perioadă de trei ani a procedurii executării silite având ca o obiect imobile cu destinaţia de locuinţă aparţinând persoanelor fizice care au contractat credite bancare în franci elveţieni’, se arată în raportul de respingere a proiectului al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă privind amânarea executării silite a persoanelor fizice care au accesat credite în franci elveţieni a fost iniţiată de mai mulţi senatori şi deputaţi, iar Senatul este prima Cameră sesizată