Senatorii PNL sesizează CCR referitor la înfiinţarea Comisiei de anchetă privind activitatea Consiliului Concurenţei

Documentul, transmis vineri Agerpres de Biroul de presă al PNL, se referă la Hotărârea Senatului nr. 4 din 11.02.2019 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 13 februarie 2019, pe care liberalii o consideră „neconstituţională, în ansamblul său”.

„În considerarea criticilor şi a argumentelor legale, constituţionale şi de jurisprudenţă a instanţei de contencios constituţional, vă solicităm să admiteţi prezenta sesizare de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi să constataţi că Hotărârea Senatului României nr.4 din 11.02.2019 privind privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă nu respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art. 64 alin.(4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind şi prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale şi este neconstituţională în ansamblul său. În drept, ne motivăm sesizarea pe dispoziţiile art. 146 lit. l) din Constituţia României, republicată şi ale art. 27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, precizează sesizarea PNL către CCR.

În baza hotărârii criticate de PNL, Plenul Senatului României a încuviinţat desfăşurarea unei anchete parlamentare de către Comisia economică, industrii şi servicii din cadrul Senatului, cu privire la investigaţia efectuată de Consiliul Concurenţei, deschisă prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/2008 şi având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 81 alin. (1)1 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România.

Scopul şi obiectivele anchetei parlamentare privesc, potrivit Hotărârii, analizarea şi clarificarea aspectelor cuprinse în raportul privind investigaţia realizată de Consiliul Concurenţei, a elementelor care au stat la baza întocmirii acestuia, precum şi analizarea şi clarificarea modului în care a fost dispusă închiderea investigaţiei prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 260/2013.

Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia economică, industrii şi servicii vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent în termen de 60 de zile.

Senatorii PNL au sesizat, în documentul depus la CCR, o serie de încălcări ale Constituţiei şi remarcă totodată că, potrivit Legii concurenţei nr. 21/1996, Consiliul Concurenţei este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile prezentei legi, autoritate care aplică dispoziţiile art. 101 şi art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi care întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care operatorii economici şi autorităţile publice respectă regulile concurenţei, potrivit prezentei legi. Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii, adaugă PNL.

Liberalii mai atrag atenţia, între altele, că numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

În privinţa competenţelor comisiilor permanente ale Senatului, arată sesizarea PNL, conform Regulamentului Senatului, comisiile permanente, în domeniul lor de activitate, au atribuţia de a efectua anchete parlamentare şi de a prezenta rapoarte Biroului permanent. Astfel, orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, cu aprobarea Senatului.

„Conform dispoziţiilor prevăzute în art. 3 alin.(1) lit. (i) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului României, respectiva Comisie are atribuţia de a pregăti activitatea de legiferare şi de a realiza funcţia de control parlamentar asupra activităţii Guvernului în implementarea politicilor privind concurenţa şi ajutoarele de stat. Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri în jurisprudenţa sa, cu privire la ancheta parlamentară, consacrând faptul că „în mod conceptual, ancheta parlamentară, fiind o consecinţă directă a principiului democratic al reprezentativităţii, are drept obiectiv cercetarea, documentarea şi controlul problemelor de interes public, care, prin natura lor, sunt în mod intrinsec legate de binele comun şi de apărarea interesului naţional” (a se vedea, de exemplu Decizia nr. 430/2017). De asemenea, în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a precizat că „scopul anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competenţa autorităţilor publice aflate sub control parlamentar, ci, din contră, de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare şi documentare parlamentară”, se arată în sesizare.

Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că atribuţia corespunzătoare funcţiei de control se realizează prin intermediul comisiilor permanente sau de anchetă, fără a distinge între cele două categorii de comisii (a se vedea Decizia nr. 206/2018), susţine sesizarea PNL.

PNL mai spune că, acolo unde legea prevede expres controlul parlamentar asupra unei autorităţi publice, acesta se va realiza în formele prevăzute de lege, prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, respectiv prin intermediul rapoartelor de activitate pe care autorităţile publice sunt obligate să le prezinte periodic (anual) în faţa celor două Camere, în şedinţă reunită, după caz.

Aşadar, adaugă documentul, cu privire la această categorie de control parlamentar, legea infraconstituţională poate dispune fie controlul parlamentar realizat de către o comisie permanentă de control al activităţii autorităţii publice, reglementată concret de lege (de ex., în cazul controlului activităţii SRI, SIE, SPP), fie controlul parlamentar realizat prin analiza raportului de activitate pe care autoritatea publică este obligată să îl prezinte periodic (anual) în faţa uneia dintre Camerele Parlamentului sau a celor două Camere, în şedinţă reunită (de ex., în cazul controlului activităţii AEP, Avocatului Poporului, BNR şi a tuturor autorităţilor unde legea prevede obligativitatea prezentării unui raport de activitate Parlamentului).

„În ceea ce priveşte controlul parlamentar prin intermediul unor comisii de anchetă, Curtea a reţinut că „o comisie de anchetă are un rol limitat atât din punct de vedere al obiectului de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, cât şi din punct de vedere temporal, activând atât timp cât este necesar pentru clarificarea obiectivelor sale concrete” (a se vedea Decizia nr. 206/2018). De asemenea, Curtea a statuat că „ancheta poate viza evenimente sau acţiuni în care sunt implicate autorităţi aflate sub control parlamentar, dar şi alte autorităţi, pentru care nici Constituţia şi nici legile proprii de organizare şi funcţionare nu prevăd controlul parlamentar. Analizând sistematic dispoziţiile constituţionale, legale şi regulamentare enunţate mai sus şi care au relevanţă în cauza de faţă, constatăm faptul că Legea nr. 21/1996 nu a stabilit cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei un control parlamentar nici prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, nici prin intermediul rapoartelor de activitate pe care Consiliul Concurenţei le dă publicităţii anual”, se arată în sesizarea PNL către CCR.

PNL mai aminteşte că Legea nr. 21/1996 prevede că autoritatea administrativă autonomă întocmeşte un raport anual privind activitatea sa, pe care îl dă publicităţii.

„Aşadar, Consiliul Concurenţei nu transmite raportul anual privind activitatea sa Parlamentului (sau uneia dintre Camere) sau vreunei comisii permanente a uneia dintre cele două Camere. Astfel, prevederea din Legea nr. 21/1996 conform căreia, la cererea comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor, Consiliul Concurenţei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii concurenţiale concretizează controlul parlamentar prin informarea forului legislativ conform art. 111 alin. (1) din Constituţia României, republicată. (…) Faptul că anumite comisii de specialitate ale Parlamentului au atribuţii de audiere a candidaţilor în procedura de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nu înseamnă că, în absenţa unor dispoziţii legale exprese, aceleaşi comisii de specialitate dobândesc şi atribuţia de a verifica activitatea derulată de persoanele la a căror numire au participat. (…) În concluzie, în condiţiile în care o comisie parlamentară permanentă nu are competenţe într-o anumită materie, cu atât mai mult nu poate primi prin Hotărârea uneia dintre Camerele Parlamentului competenţe de anchetă în materia respectivă. Eventual, în acest caz, se poate institui o comisie de anchetă care poate viza evenimente sau acţiuni în care sunt implicate autorităţi aflate sub control parlamentar, dar şi alte autorităţi, pentru care nici Constituţia şi nici legile proprii de organizare şi funcţionare nu prevăd controlul parlamentar”, adaugă documentul.

Semnatarii sesizării mai semnalează că Hotărârea Senatului României nr.4 din 11.02.2019 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă încalcă prevederile art.1 alin.(4), art. 116 alin.(2), art. 148 alin.(2) şi art. 64 alin.(4) din Constituţia României.

„Consiliul Concurenţei are rolul de a urmări respectarea dispoziţiilor legale privind practicile anticoncurenţiale, concentrările economice, pentru a avea un mediu concurenţial normal şi a stimula concurenţa. (…) Din momentul aderării României la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, Consiliul Concurenţei a obţinut statutul de membru cu drepturi depline al Reţelei Europene a Concurenţei (ECN), în calitate de autoritate naţională în domeniul concurenţei. (…) Din modul general de formulare a obiectivelor anchetei dispuse prin Hotărârea Senatului nr. 4 din 11.02.2019, rezultă că ancheta poate viza inclusiv o analiză pe fond a cazului şi a modului în care cazul a fost soluţionat. (…) Consiliul Concurenţei este o autoritate administrativă autonomă, care se bucură de independenţă funcţională şi decizională în realizarea propriilor atribuţii, fără a fi subordonată ierarhic unei alte autorităţi”, se arată în sesizare.

Semnatarii susţin că, având în vedere obiectivele comisiei de anchetă, prevăzute la art. 2, „considerăm că Hotărârea Senatului României nr. 4/11.02.2019 instituie un control parlamentar asupra unei autorităţi administrative autonome de natură să afecteze independenţa funcţională şi decizională a acesteia, încălcând astfel, pe de o parte, limitele controlului parlamentar prin comisii de anchetă şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Constituţie referitor la autorităţile administrative autonome. Totodată, se creează premisele nesocotirii normelor europene în privinţa independenţei decizionale a autorităţii naţionale de concurenţă, aspect ce contravine prevederilor art. 148 alin.(2) din Constituţie”, mai argumentează liberalii.