Senatul a adoptat legea privind votul prin corespondenţă

Astfel, printr-un amendament adus de Comisia de cod electoral propunerii, alegătorii din afara graniţelor îşi pot exprima votul în alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare înscriindu-se în Registrul Electoral cu opţiunea ‘vot prin corespondenţă’.

Alegătorul trebuie să depună o cerere scrisă, personal sau transmisă prin poştă, la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care se anexează o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi a documentului care dovedeşte reşedinţa, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate.

Alegătorul poate opta pentru completarea formularului electronic pus la dispoziţie online de către Autoritatea Electorală Permanentă, la care anexează o fotografie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi a documentului care dovedeşte reşedinţa, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate.

Printr-un alt amendament adus în comisia de specialitate articolului 9 din proiectul legislativ, Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă asigură, în ziua votării, după închiderea urnelor (după ora 21,00), desigilarea plicurilor, numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor votului în procesele verbale.

De asemenea, programul şi sediul birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă sunt aduse la cunoştinţă publică, ‘prin orice mijloc de publicitate’, prin grija AEP şi a Ministerului de Externe.

‘Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite, şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă (…), precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii’, se arată în amendamentul adus articolului 13 din lege.

Dacă în textul iniţial al propunerii legislative Guvernul şi Ministerul de Externe asigurau sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, comisia a decis ca această atribuţie să revină exclusiv Executivului.

Raportul Comisiei de cod electoral a fost însuşit de plenul Senatului, propunerea legislativă urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu rol decizional în acest caz.

Senatul a adoptat iniţiativa de lege cu 117 voturi pentru şi zece voturi împotrivă.

Tăriceanu despre legea votului prin corespondenţă: Acest proiect va fi atacat, fără îndoială, la CCR

Preşedintele Senatului, copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a susţinut, în cadrul dezbaterilor de la legea votului prin corespondenţă, că acest proiect legislativ poate fi atacat la Curtea Constituţională întrucât nu respectă articolul potrivit căruia ‘votul este universal, egal, direct şi secret’.

‘În Constituţie este un articol care spune explicit că votul este universal, egal, direct şi secret. Acest proiect de lege va fi atacat, fără îndoială, la CCR. Ştim din start că nu respectăm prevederile constituţionale. (…) Având în vedere timpul foarte scurt pentru depunerea amendamentului şi faptul că decizională este Camera Deputaţilor şi că acolo va exista un timp mai mare pentru depunerea amendamentelor, parlamentarii ALDE îşi rezervă dreptul de a amenda actuala lege, să încercăm să venim cu o formulă simplificată’, a spus Tăriceanu.

El a criticat, totodată, modalitatea de vot propusă de actul legislativ în discuţie, afirmând că aceasta este ‘extrem de greoaie’.

‘Părem să facem urechea surdă şi să adoptăm, în grabă, într-o manieră pompieristică, ce seamănă cu adoptarea sistemului electoral în 2008, această lege a votului prin corespondenţă. (…) Modalitatea este extrem de greoaie şi, în ciuda acestui fapt, unii se încăpăţânează să forţeze românii să voteze în această modalitate complicată. De ce nu putem face o lege cu două articole şi în care să specificăm clar că singura obligaţie este de a se duce înainte, cu şase luni de exemplu, la consulat şi în ziua votului se prezintă la vot’, a mai spus Tăriceanu.

Acesta a precizat că parlamentarii ALDE doresc ca românii din străinătate să aibă posibilitatea de a-şi exprima opţiunea de vot într-un mod ‘cât mai puţin îngrădit de proceduri administrative greoaie’.

‘Suntem împotriva acestei proceduri, nu împotriva votului românilor din străinătate. (…) Vă propunem să adoptăm modelul care funcţionează în Germania şi Franţa – votul direct, care presupune o singură etapă prealabilă. Cetăţeanul care este în străinătate nu trebuie să aibă domiciliul acolo, nu trebuie să fie înregistrat, dar se duce şi se înscrie la ambasadă sau consulat cu adresa unde doreşte să voteze şi Ministerul de Interne şi cel de Externe dimensionează secţiile de votare de la ambasade şi consulate şi înfiinţează secţii de vot în zonele populate dens de români şi unde nu sunt consulate’, a mai spus Tăriceanu.

La rândul său, liderul grupului UDMR Tanczos Barna a declarat că, în actuala formă, proiectul de lege nu poate fi susţinut ‘nici în Senat şi nici în Camera Deputaţilor’.

‘Astăzi, pe fugă, pe grabă, vom vota o lege care ridică foarte multe semne de întrebare. (…) Au dreptate însă cei care spun că dreptul la vot trebuie asigurat şi că noi, Parlamentul, suntem obligaţi să creăm un sistem de vot care să le permită celor care au plecat din ţară să voteze. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere şi prevederile constituţionale. Votul trebuie să fie secret. Asigură acest sistem un vot secret pentru cetăţeni? Asigură un tratament egal pentru cei din ţară şi pentru cei care votează din străinătate? Nu cred’, a spus senatorul UDMR, în timpul dezbaterilor din plenul Senatului.

El a adăugat că, în opinia sa, sistemul de vot propus prin iniţiativa legislativă nu este unul ‘echidistant, corect, egal’ pentru toţi românii.

‘Cineva care este imobilizat la pat în România se roagă de preşedintele unei secţii să trimită urna mobilă, iar afară simplu, printr-o imprimantă şi un plic, se rezolvă această problemă fără să verifice cineva dacă adresa, prin acea solicitare electronică trimisă în ţară, este sau nu o adresă corectă’, a subliniat Tanczos Barna.

Pe de altă parte însă, liderul grupului social-democraţilor, Mihai Fifor, a îndemnat senatorii să exprime un vot în favoarea adoptării propunerii de lege privind votul prin corespondenţă, afirmând că astfel este onorată o promisiune asumată în faţa alegătorilor români din afara graniţelor.

‘Noi, PSD, ne-am asumat (în Comisia de cod electoral – n.r.) că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament şi astăzi legea este în faţa dvs., poate perfectibilă. Vă propunem să votăm această lege tocmai pentru a ne onora promisiunea faţă de românii din diaspora. Grupul PSD – UNPR votează această lege’, a spus Fifor, de la tribuna Senatului.

Şi liderul grupului PNL din Senat, Ion Popa, a precizat că senatorii liberali votează în favoarea iniţiativei legislative.

‘Am văzut că această propunere este aproape identică cu cea făcută, încă din martie, de către PNL şi de aceea senatorii liberali nu vor depune şi nu au depus amendamente. Constat că demersurile făcute de parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect şi de aceea le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o aşteaptă demult şi de aceea senatorii liberali, în totalitate, vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative’, a afirmat acesta.