Senatul a adoptat un proiect prin care chiriaşii ANL din Bucureşti îşi vor putea cumpăra locuinţele mai ieftin

Economica.net
16 02. 2016
anl_98956400_78070500

Senatorul Ioan Ghişe, iniţiatorul propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, a precizat că, până pe 28 iulie 2015, când au intrat în vigoare noi prevederi în materie, valoarea de vânzare a locuinţelor către chiriaşi era stabilită unitar pe întreg teritoriul ţării.

‘În forma actuală a legii, cei care au primit locuinţe cu chirie în baza unei legi cu prevederi unitare la nivel naţional, locuinţe construite la un preţ al pieţei, indiferent de localitatea în care au fost construite, cetăţenii care aveau aceleaşi drepturi şi obligaţii în baza Legii 152/1998 au ajuns să fie trataţi diferenţiat în urma unor modificări ale actualului normativ’, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Senatorul Ioan Ghişe a explicat, în expunerea de motive, că s-a ajuns în situaţia în care chiriaşii ANL pot cumpăra locuinţele în ţară la valori egale sau mai mici decât valoarea de înlocuire, spre deosebire de chiriaşii din Bucureşti care vor trebui să achite o valoare majorată cu 40%.

Preţul de vânzare a locuinţelor ANL în oraşele de pe teritoriul ţării variază prin ponderea valorii de înlocuire în marja de 0,9 – 1,0 şi doar pentru locuinţele ANL Bucureşti indicele de ponderare este de 1,4, a arătat el.

‘Creşterea artificială a valorii de vânzare pentru unităţile locative ANL de pe teritoriul Bucureştiului va duce la o creştere tot artificială a preţurilor apartamentelor pe piaţa imobiliară liberă’, a mai afirmat Ghişe în expunerea de motive a actului normativ.

Pe lângă eliminarea modificărilor aduse în anul 2015 Legii ANL, propusă de iniţiator, Comisia pentru administraţie a Senatului a adoptat un amendament, însuşit de plen, prin care coeficientul de ponderare pentru Bucureşti este redus de la 1,4 la 1,0.

Propunerea legislativă a fost adoptată marţi de Senat cu 72 de voturi ‘pentru’ şi două abţineri, în calitate de primă Cameră sesizată, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu rol decizional.