Senatul SUA a adoptat un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, pe care Camera Rreprezentanților însă refuză să-l examineze în forma actuală

Senatul Statelor Unite a adoptat marţi un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi fonduri pentru Israel şi Taiwan, dar proiectul de lege este sortit eşecului pentru moment, republicanii din Camera Reprezentanţilor refuzând să-l examineze în forma actuală, relatează AFP şi DPA, transmite Agerpres.
AGERPRES - mar, 13 feb. 2024, 18:38
Senatul SUA a adoptat un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, pe care Camera Rreprezentanților însă refuză să-l examineze în forma actuală

Camera superioară a Congresului SUA, cu o majoritate democrată, a aprobat în zorii zilei de marţi această anvelopă financiară de 95 de miliarde de dolari care a fost negociată cu înverşunare în ultimele luni.

Dar aliaţii lui Trump din Camera Reprezentanţilor, unde republicanii sunt majoritari, şi-au arătat luni seara refuzul de a examina proiectul de lege în forma actuală. Iar fără sprijinul republicanilor, proiectul de lege nu poate merge mai departe.

Cu toate acestea, acest nou pas al Congresului către adoptarea ajutorului pentru Kiev, blocat timp de câteva luni, a fost salutat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că le este „recunoscător” senatorilor americani.

„Pentru noi, în Ucraina, ajutorul continuu al SUA salvează vieţi de teroarea rusă”, în timp ce „luptăm pentru libertate, democraţie”, a scris el pe reţeaua X (fostă Twitter).

Democraţii şi republicanii sunt în conflict de luni de zile în Congres în jurul chestiunii ajutorului pentru Ucraina, un aliat al Statelor Unite şi care se află în război cu Rusia de aproape doi ani.

Democraţii sunt, cu o majoritate covârşitoare, în favoarea acordării acestui sprijin. Republicanii, pe de altă parte, sunt împărţiţi între aleşii intervenţionişti, pro-Ucraina, şi locotenenţii lui Donald Trump, mult mai izolaţionişti.

În plină campanie prezidenţială, ecuaţia s-a transformat într-o luptă la distanţă între preşedintele Joe Biden, care solicită urgent noi fonduri, şi Donald Trump, care susţine că, dacă ar fi reales în noiembrie, ar soluţiona războiul Rusia-Ucraina „în 24 de ore” – fără a detalia cu adevărat cum ar face asta.

Prin urmare, nu contează dacă preşedintele democrat susţine proiectul de lege sau dacă a cerut Congresului să „îl adopte rapid”. În aceste negocieri, predecesorul şi probabil rivalul său în alegerile prezidenţiale este cel care are ultimul cuvânt.

De exemplu, Mike Johnson, liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, le-a dat o nouă lovitură, luni seară, susţinătorilor ajutorului pentru Ucraina.

Acest fidel al lui Donald Trump a dat asigurări, chiar înainte de votul din Senat, că textul negociat de senatori nu va fi examinat în Camera Reprezentanţilor în forma sa actuală.

„Proiectul de lege al Senatului privind asistenţa externă păstrează tăcerea cu privire la cea mai presantă problemă cu care se confruntă ţara noastră”, a transmis Johnson printr-un comunicat, referindu-se la criza migraţiei de la graniţa dintre SUA şi Mexic.

În schimbul adoptării ajutorului pentru Kiev, republicanii cer o consolidare semnificativă a politicii privind migraţia. Iar „în absenţa oricăror amendamente” din partea Senatului în această privinţă, „Camera Reprezentanţilor va continua să lucreze conform propriei voinţe faţă de aceste probleme importante”, a spus el.

Johnson, la fel ca mulţi republicani din Congres, urmează direcţia lui Donald Trump, care a declarat sâmbătă că Statele Unite ar trebui „să nu mai dea bani fără să se aştepte să fie rambursaţi”.

Candidatul republican a spus de asemenea că va „încuraja” Rusia să atace ţările NATO dacă acestea nu îşi plătesc cota, ceea ce a provocat o furtună de critici de cealaltă parte a Atlanticului.

„Ajutăm Ucraina cu peste 100 de miliarde de dolari mai mult decât NATO”, a scris Trump luni seara pe reţeaua sa Truth Social. „NATO trebuie să egalizeze, şi să o facă acum”, a cerut el. „În caz contrar, America va fi pe primul loc!”, a mai spus el, referindu-se la doctrina izolaţionistă pe care a plasat-o în centrul politicii sale externe între 2017 şi 2021.

 

Te-ar mai putea interesa și
Criză Germania – Președintele Steinmeier dizolvă parlamentul şi fixează alegerile pentru 23 februarie
Criză Germania – Președintele Steinmeier dizolvă parlamentul şi fixează alegerile pentru 23 februarie
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a anunţat vineri dizolvarea parlamentului şi a stabilit oficial alegerile parlamentare anticipate pentru 23 februarie, decizie aşteptată după......
Sezamo: Valoarea coșului mediu din magazinul online a crescut de acest Crăciun cu 15% față de o săptămână obișnuită. Cea mai mare comandă – 5.800 de lei
Sezamo: Valoarea coșului mediu din magazinul online a crescut de acest Crăciun cu 15% față de o săptămână obișnuită. ...
Supermarketul online Sezamo a vândut în intervalul 21-26 decembrie cu 15% în plus per coș față de săptămâna anterioară, ...
Portugalia: Preţurile locuinţelor au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii aproape doi ani, în al treilea trimestru din 2024
Portugalia: Preţurile locuinţelor au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii aproape doi ani, în al treilea trimestru ...
Preţurile bunurilor imobiliare în Portugalia au înregistrat în trimestrul trei din 2024 cea mai mare creştere din ultimii ...
Audi a demarat producția de mașini electrice la noua sa uzină din China
Audi a demarat producția de mașini electrice la noua sa uzină din China
Uzina Audi FAW NEV Company, deținută de Audi și partenerul său chinez FAW, a început producția de modele Audi complet ...