Brokerii: Bursa din Bucureşti poate sfida pesimismul Occidentului cu creşteri, până la sfârşitul anului

Pieţele de capital trec prin momente de incertitudine, din cauza circumstanţelor internaţionale, dar atmosfera de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este cel puţin relaxată, în comparaţie cu pesimismul de pe marile pieţe occidentale.

Vara şi începutul toamnei 2014 au consacrat tendinţa de creştere pe termen mediu de la BVB, mai ales ca urmare a interesului pentru noile mari vedete ale ringului, Romgaz (SNG), Electrica (EL) şi Nuclearelectrica (SNN).

Acelaşi efect îl are şi managementul Fondului Proprietatea (FP), orientat spre transferul de valoare către acţionari, prin răscumpărarea acţiunilor proprii şi reducerea de capital social. Un management, uşor de recunoascut sub eticheta „vânzare pe bucăţi„, pompează, totuşi, în piaţă, interesul de a cumpăra acţiuni.

S-au schimbat multe ca urmare a marilor listări ale statului şi este suficient să spunem că lichiditatea medie zilnică depăşeşte 17,7 milioane de euro, altădată un ţel greu de atins. Anul trecut a fost de 10,1 mil. euro.

Mediul

După şapte ani de la declanşarea crizei, relansarea economică este încă fragilă în SUA şi bolnăvicioasă în Europa. România a intrat în recesiune tehnică.

În lunile din urmă s-au auzit tot mai multe voci conform cărora nivelul actual al preţurilor este prea mare faţă de performanţele economiilor. Totuşi, banca centrală a SUA, Federal Reserve (FED) se simte destul de confortabil ca să renunţe la programul de achiziţii de bonduri prin care a pompat în piaţă mii de miliarde de dolari. FED nu va creşte însă dobânda de refinanţare a băncilor – cea mai mare sperietoare a optimiştilor.

S-au înregistrat corecţii record pe marile pieţe şi corecţii mai degrabă de complezenţă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). E drept, cu excepţia celor din ultimele zile, care se opresc însă în în zona suporturilor.

La Bucureşti, „raţional, avem motive să fim optimişti că tendinţa de creştere din ultimele luni se va păstra până la sfârşitul anului. Sunt mai puternice argumentele în favoarea ei. Printre acestea este şi faptul că piaţa românească dă semne de maturizare. Altădată o cădere de 13% pe indicele DAX (indicele reprezentativ al Bursei din Frankfurt, n.r.) însemna prăbuşire şi la Bucureşti. Acum efectele au fost mult mai puţin ample”, a declarat Simion Tihon, broker la Prime Transaction, pentru ECONOMICA.NET.

Alte argumente: candidatura BVB pentru statutul de piaţă emergentă, promovarea României la statutul de „investment grade”, progresele privind înlăturarea celor „Opt bariere sistemice în calea dezvoltării pieţei de capital moderne din România”, identificate de grupul de lucru constituit pe lângă BVB.

„Până acum a fost un an excelent din punctul de vedere al acţiunilor energetice, care au dat şi dividende bune. Nu sunt motive să nu fie până la capăt”, completează Adrian Ormenişan, şeful brokerilor de la SSIF Broker Cluj Napoca.

Totodată, „nici pieţele externe nu mai par atât de ameninţate de mari corecţii, acum că FED se pare că nu va mai creşte în acest an rata de dobândă cheie şi ar urma să se producă rebound-uri (reluări ale creşterilor). Nici în Europa nu este probabilă creşterea dobânzilor”, mai spune Adrian Ormenişan.

Dacă ne-am liniştit cu dobânzile (creşterea acestora nu-i încurajează pe investitorii la bursă), economiile nu inspiră la acelaşi lucru, nici în SUA, nici în Europa şi nici în România.

Pe de altă parte, „ne aşteaptă o perioadă complicată. Avem în faţă perspectiva unei schimbări de viziune la nivelul FED. Iar bursa americană de acţiuni este încă aproape de maxime record după câţiva ani excelenţi. A tăia din riscul unui portofoliu, pentru un timp, rămâne decizia mai prudentă”, spune Mihai Nichişoiu, de la Tradeville, referindu-se mai ales la plasamentele externe.

Banca Centrală Europeană (BCE) va publica, pe 26 octombrie, rezultatele celei dintâi evaluări a solidităţii financiare a celor mai mari 130 de bănci din zona euro.

Repere tehnice

Societăţile de Invetiţii Financiare (SIF) încep să-şi piardă din reputaţie, iar indicele lor, BET FI, care le măsoară variaţia medie ponderată a preţurilor, nu prea mai funcţionează ca oracol al comportamentului restului pieţei. Nu este aici locul să amintim de ce. De ajuns să spunem, că SIF-urile sunt în pericol de a deveni feudele unor grupuri de oameni de afaceri, dacă nu cumva două dintre ele au şi devenit.

Totodată, piaţa este tentată să penalizeze scăderea capacităţii SIF-urilorde a da dividende. Spre deosebire de SIF-uri, însă, alte mari companii care dau tendinţa pieţei au evoluţii stimulative. Iată de ce vom continua să menţionăm analiza tehnică pe BET Fi, dar importanţa acesteia trebuie amendată în conformitate cu cele de mai sus.

Perspectiva ridicării pragului maxim de deţinere de acţiuni la SIF-uri de la 5 la 20% „a generat suficient entuziasm în piaţă încat să ducă indicele BET Fi exact pana la obiectivele de preţ de la 31.500 – 31.800 de puncte(ce figurau în calculele noastre încă din finalul lunii august)”, a scris Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, casa de brokeraj a Băncii Transilvania, în cel mai recent raport al său, trimis luni la redacţia ECONOMICA.NET.

Cu toate că „am văzut piaţa locală reacţionând la corecţiile de pe pieţele internaţionale şi indicele BET Fi retestând nivelul 30.800 de puncte (acum ca suport), rămânem optimişti în ce priveşte evoluţia pieţei locale, atâta timp cât indicele financiar se ţine peste pragul psihologic 30.000″, adaugă analistul clujean.

„Doar o cădere sub acest nivel ne-ar determina să trecem la o nouă interpretare a întregii evoluţii de la minimele lunii mai incoace”, a mai spus Dan Rusu.

BET Fi se loveşte de rezistenţe la 31.500 – 31.800 şi mai are suport minimele de la 30.000 de puncte.

Rezistenţa ţintă este la 33.000 de puncte.

Au din ce în ce mai multă relevanţă indicele BET, ale celor mai impoartante 10 acţiuni, cu excepţia SIF-urilor şi indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni, inclusiv SIF-urile.

Marţi după amiază, BET Fi era de 30.687 puncte, BET de 6.915, iar BET XT de 623,49 puncte
Iată graficul evoluţiei lor, cu suporturile şi rezistenţele lor.

Arhiva

Indicele BET Fi are (sau avea) reputaţia de oracol, pentru că Societăţile de Investiţii Financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP), din portofoliul său, au expunere pe aproape tot ce este important din economia României.

BET Fi ar fi, de aceea, cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Şi pentru că acţiunile din portofoliul său sunt cele mai vânate şi deci cele mai supuse speculaţiilor.

Repetăm aici, cu titlul de inventar, vechile repere şi… Sentimente

Mai trebuie amintite:

SENTIMENTELE de vară: Electrica a propulsat bursa într-un raliu de curtoazie. Ce şanse are tendinţa de creştere

Apoi

SENTIMENTE de primăvară: Lăcomie de creştere în vest, iluzia dividendelor la Bucureşti – UPDATE

Începe un război economic între Rusia şi Occident? Cine va suferi mai mult

SENTIMENTUL de dimineaţă: Bucureştiul s-a săturat de volatilitatea occidentală. Stagnează (din 31 martie)

SENTIMENTUL din 28 februarie: Războiul se duce între Crimeea şi şefa dolarilor, nu doar în Ucraina. Vezi ştirile

SENTIMENTUL din 31 ianuarie: Jocurile volatilităţii. Facebook a salvat ziua în America, Europa n-are erou

Alte indicii valoroase mai pot fi găsite în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi

„DIDACTICELE”

Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul” (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).

Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul” (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri” (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.

Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.

Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

AVERTISMENT

Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parcursul zilei.

Multe alte SENTIMENTE de piaţă, de dimineaţă sau nu numai, sunt exemple în acest sens. În 29 ianuarie, ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED.  După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.

Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corecte de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.

Apoi:
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii este exclusiv a celor care le iau.