SENTIMENTUL de dimineaţă: America are rău de înălţime, iar Bucureştiul este speculat ca un chilipir

„Pieţele sunt deja de ceva vreme în situaţia de vertij, ameţite de înălţimile la care au ajuns. Ar vrea mai mult, pentru că lumea banilor caută mereu plasamente tot mai profitabile, în vreme ce lumea economiei reale gâfâie“, a comentat omul de afaceri Florin Pogonaru, pentru ECONOMICA.NET.

Vertijul marilor pieţe, ajunse la recorduri istorice absolute, a produs corecţiile din ultimele zile şi, probabil că o va produce şi pe cea de azi.

Pieţele contractelor la termen (futures şi altele, care pariază pe cotaţiile ulterioare ale burselor) mizează pe deschiderea în scădere a marilor ringuri europene.

Aversiunea pentru risc în creştere nu va încuraja pariurile străinilor pe acţiunile unei burse mici, „de frontieră“, ca Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Aici se acumulează, sau se speculează cele mai lichide acţiuni, care pentru străini rămân nişte chilipiruri.

Totuşi, piaţa de la Bucureşti rămâne într-o stagnare relativ stabilă, nefiind zguduită de frisoanele marilor pieţe, pe care totuşi, nu le poate ignora.

Încă de pe vremea (acum vreo 10 zile) în care oprirea programului de infuzie de lichidităţi al Federal Reserve (FED) era doar o chestiune de zvonuri, brokerii români se aşteptau la corecţiile de acum.

„Mai devreme sau nu, vor opri programul, pentru că FED a acumulat riscuri mari în propriile poziţii. Banii pompaţi ar trebui să se întoarcă la ei (FED. n.r.), căci băncile, care le vând bondurile acum, ar trebui să le răscumpere. Sau bondurile vor ajunge la maturitate. Problema este că banii nu par să se întoarcă astfel înapoi la FED, ci sunt investiţi de bănci, din nou în tot felul de instrumente  de risc“, explica Valerian Ionescu, şeful brokerilor de la BCR, în SENTIMENTUL din 22 mai.

Repere tehnice

Indiferent de cauzele externe fundamentale care au declanşat stagnarea, aceasta corespunde aşteptărilor lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, care credea, lunea trecută, că:  

„SIF-urile ar putea continua recuperarea până la 25.900 de puncte (ale indicelui BET FI, n.r.) respectiv 26,500. E posibil ca, la primul nivel menţionat, să întâmpine uşoara rezistenţa, dar aceasta ar prilejui mai degrabă consolidări decât corecţii efective“, scria Dan Rusu în raportul său săptămânal de lunea trecută.

Indicele „oracol“  BET Fi, cel mai nervos al Bursei din Bucureşti, a fost, pe parcursul zilelor de mare corecţie din lume, peste fosta rezistenţă de la 25.000 de puncte, acum devenită suport. 

Rezistenţele, tehnic, se opun creşterii, dar, după ce sunt învinse, funcţionează ca suporturi pentru creştere (v. cap. „DIDACTICE“ al Sentimentului).

BET Fi face media ponderată a variaţiilor cotaţiilor Fondului Proprietatea şi a celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare (SIF). Acestea sunt cele mai vânate acţiuni de la BVB pentru că au expunere pe aproape tot ce este mai valoros în economia românească.

Mulţi cred că BET Fi anticipează evoluţia restului pieţei, pentru că, după ce şi-au atins ţintele cele mai atractive (SIF-urile şi FP), investitorii îşi îndreaptă atenţia şi către altele de pe piaţă.

Astfel că investitorii de portofoliu, mai ales, nu au de ce să-şi facă griji: tendinţa de creştere pe termen mediu este în siguranţă, atâta vreme cât suntgem peste pragul de siguranţă de la 24.000 de puncte.

Mai avem, ceva de răbdat până să ajungem la „obiectivele care figurează la 25.900, respectiv la 26,500 de puncte, dar potenţialul este cu mult mai mare. De cealaltă parte, am repus pragul de siguranţă la 24,000“, a mai spus analistul de la BT Securities.

Toate acestea sunt repere vechi, de fapt, pe care le găsiţi şi în Arhivă, în diferite împrejurări, utile de studiat.

Articolul este scris şi se completează, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări cu date de arhivă şi corecţii)

Arhiva

Reluăm şi cele câteva fraze din „Sentimentele“ mai vechi, pentru că utilitatea lor analitică este încă valabilă.

Fie şi măcar pentru că, „la carte scrie“ că o rezistenţă la creştere, odată învinsă, devine un suport puternic pentru creştere. Şi vice – versa.

Până nu foarte demult spuneam că:

* „Odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“, scria Dan Rusu în primul raport din acest an.

Două luni mai târziu tendinţa a fost confirmată, iar apoi a fost în frâu de chestiunea cipriotă.

* Tendinţa principală (pe termen mediu) de creştere este în siguranţă atâta vreme cât piaţa se află deasupra „zonei suport“, care se întinde în jurul pragului de la 26.000, între 25.600 şi 26.200, potrivit celui mai recent raport săptămânal al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.

Zona de confort s-a deplasat mai sus, apoi a coborât până la 24.000.

* Reperul dat în raportul din 4 februarie suna aşa: „Cât timp (BET Fi , n.r.) evoluează peste zona de suport 25.800 – 26.200, tendinţa generală este de creştere“.

* În acest fel, tendinţa de creştere nefiind compromisă, „ulterior, odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“.

Piaţa stă sub rezistenţele menţionate mai sus, şi pe suporturile care o menţin pe tendinţa de creştere.

A devenit articol de arhivă „penetrarea decisivă“ peste 25.000 de puncte.  De „penetrarea“ respectivă  „aveam nevoie, pentru a miza pe un an 2013 pozitiv“, scria Dan Rusu, în ultimul Indexwatch din 2012.

Am ajuns, aşa cum nu ne-am dorit, să ne punem speranţele că fosta rezistenţă de la 25.000 va funcţiona cu succes ca suport.

Cum luni de zile în urmă analistul spunea: „Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care BET FI va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un  raport anterior  BT Securities, Dan Rusu.

Indicele este o mărime adimensională.

BET Fi este cel mai nervos şi mai analizat indice al Bursa de  Valori Bucureşti (BVB). Face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). (pentru alte definiţii şi explicaţii, v. cap. DIDACTICE).

Cândva, anul trecut, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“  şi 22.700 de puncte. Faptul era susceptibil  „să relanseze BET-FI spre 25.800, potrivit unui raport mai vechi al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.

Nu vrem să ne gândim la suporturi atât de vechi. ultima zi în care le-am comentat a fost 25 februarie, în:

SENTIMENTUL de dimineaţă: Mari pretenţii, preţuri blocate. Analiştii pregătesc alternative negative

 Am coborât aici şi indiciile şi repere pe care ECONOMICA.NET vi le-a propus în articolele:

 Unde fug banii din depozitele bancare. Alternative de investiţii cu risc scăzut

 Cum să strâng banii pentru pensia de peste 30 de ani.

 „DIDACTICELE“

 Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

 Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

 MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

 LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite. 

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă. 

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 15 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

 Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

AVERTISMENT

Mai întâi:

Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.

Apoi:

Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este