Marile pieţe par, deocamdată, să ignore disconfortul pricinuit de sămânţa de război din Crimeea şi s-au concentrat tot pe semnele economiei Zonei Euro, unde dezinflaţia presează Banca Centrală Europeană să mai scadă din dobândă.
Astfel stimulaţi, marii speculatori mizează pe deschiderea în uşoară creştere a celor mai importanţi indici bursieri ai Europei: 0,2% pentru DAX la Frankfurt, 0,2% pentru FTSE 100 la Londra şi 0,3% pentru CAC 40 la Paris.
„Dacă vor mai avea, într-adevăr greutate stimulentele macroeconomice europene, da, dezinflaţia din zona euro este un criteriu, dar situaţia din Ucraina este, totuşi, foarte tensionată. De aceea, eventualele creşteri de azi nu vor fi semnificative. Investitorii preferă să cumpere puţin şi cât mai ieftin, pentru dividende”, a declarat Marcel Murgoci, director de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.
Aseară, americanii preferaseră să stopeze, prudenţi, cumpărările şi creşterile, de teama unui nou război istoric în Crimeea, mai degrabă decât să se lase convinşi de „the Federal Reserve Chair Janet Yellen”, care a spus, modestă, că totul ar fi fost mult mai bine în economia SUA, dacă nu ar fi fost iarna aşa de grea.
Sămânţa de război din Crimeea produsese, prodigioasă, emoţii mai puternice decât „mărturia” şefei băncii centrale a SUA, în Senatul acestora. Tunurile stau gata să tragă în Crimeea cea fierbinte încă de pe vremea celui dintâi ţar veritabil al Rusiei, Petru cel Mare şi, mai apoi, din timpul lui Napoleon al III-lea. Acum ţarul Putin sperie lumea. Nu că Janet Yellen ar fi reuşit să dumirească investitorii la bursă despre ce se întâmplă în America şi în lume.
La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), încordării globale continuă să i se adauge neputinţa politicienilor români de a reacţiona decisiv şi eficace la marile provocări externe ale momentului (acum, Ucraina) şi nici măcar a celor interne (acum, Hidroelectrica).
„Amânarea listării Hidroelectrica este un factor negativ, desigur. Chiar dacă investitori s-au obişnuit cu mediul românesc. Reintrarea în insolvenţă le-a stricat socotelile. Îţi faci un anume buget, contezi pe un anume calendar asumat oficial şi te gândeşti câţi bani să ai pregătiţi pentru Hidroelectrica, câţi pentru celelalte şi când să îi ai”, spune Marcel Murgoci.
Investitorii veritabili nu se joacă nici cu o oră de dobândă sau de randament pierdute.
Pe de altă parte, de teamă să nu-şi pericliteze şansele şi aşa firave de apropiere de piaţa de desfacere rusă, Guvernul nu a găsit resusele diplomatice necesare pentru a se implica înţelept şi eficient în criza ucrainiană, care ne poate afecta letal interesele.
Polonezii au făcut-o, dar şi-au putut permite, au o economie a cărei putere de a face performanţă a fost construită cu mare responsabilitate politică în ultimii 24 de ani.
Ironic este că, în România, resurse diplomatice există en gros, doar dacă ne gândim la meciul numit Insula Şerpilor.
Între timp, yuanul chinez a detronat francul elveţian de pe poziţia de a VII-a cea mai folosită monedă a lumii. Vi se pare că nu e mare lucru să fii al şaptelea? Dar dacă spunem că „marea finanţă” a lumii preferă efervescenţa chineză siguranţei eleveţiene – cum sună?
Şi, cel mai rău este că jucătorii români s-au resemnat, nefiind formatori de tendinţe, ci receptori ai tendinţelor făcute de alţii, după cum inspirat spunea recent Claudiu Cazacu, analistul şef al casei de brokeraj de derivate XTB România.
Citeşte şi:
Goana după dividende: Câştiguri de până la 35%, estimează analiştii conform profiturilor pe 2013
Când ne temeam mai tare că a fost compromis suportul de la 30.000 de puncte, cel mai solid dintre cele care mai lasă indicelui BET FI şanse de creştere, acesta a revenit deasupra, pe ultima sută de metri, ieri.
Sunt şanse bune ca indicele să rămână şi azi deasupra suportului citat, dacă nu se înfierbântă prea tare frontul din Crimeea.
„Vom sta deasupra suporturilor şi azi, probabil. Depinde de Ucraina. Dacă nu se întâmplă nimic grozav acolo, piaţa va rămâne în acest stadiu de consolidare, cu creşteri şi scăderi, tot „sezonul dividendelor”, crede Marcel Murgoci, de la Estinvest.
Suporturile au cel mai adesea „darul” de a opri scăderile şi de a sugera reluarea creşterii. Altfel e de rău (v. cap. DIDACTICE, mai jos).
Începem din nou să ne gândim că e o vreme bună de a ciupi acţiuni ieftine pentru dividende mari, la un randament al dividendelor convenabil.
„Despre altceva nici nu poate fi vorba în condiţiile de lichiditate actuale. Nu poţi să intri decis la cumpărare, că te vezi imediat”, spune brokerul de la Estinvest.
Rareori lichiditatea, sau valoarea tranzacţiilor depăşeşte 10 milioane de euro la BVB, dacă mari iinvestitori nu fac niscaiva tranzacţii speciale (deal-uri).
O cădere sub 30.500 a indicelui BET FI „ar pune probleme scenariului favorit şi ar readuce în discuţie posibilitatea unui nou val de scăderi, în cadrul corecţiei ce ar lua astfel o formă mai complicată”, avertiza Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities Cluj Napoca, acum două săptămâni.
Dacă pragul de susţinere de la 30.000 va fi compromis, mai avem la îndemână doar suportul de Arhiva de la 29.200.
Indicele BET FI are reputaţia de oracol, pentru că SIF-urile şi FP, din portofoliul său, au expunere pe aproape tot ce este important din economia României.
BET FI este, de aceea, cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru că acţiunile din portofoliul său sunt cele mai vânate şi deci cele mai supuse speculaţiilor.
În capitolul Arhivă se găsesc celelalte comentarii încă valabile despre soliditatea tendinţei de creştere.
Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.
…de MEDIU
„Deciziile statului par contra investitorilor şi nu sunt de bun augur, în condiţiile în care aşteptăm listarea Hidroelectrica şi a altor companii mai mari sau mai mici controlate de Guvern. La ce să te aştepţi de la ele?” se întreba dezamăgit, acum vreo lună, brokerul Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, într-un alt dialog cu reporterul ECONOMICA.NET.
În 12 ianuarie, Bursa de Valori din Bucureşti (BVB) a fost în centrul atenţiei celor mai importanţi factori decidenţi ai ţării (cu excepţia preşedintelui). Primul ministru, Guvernatorul BNR şi alţii s-au întrecut să promită, la o conferinţă, toată susţinerea lor şi, desigur, liderii pieţei le-au mulţumit.
„Grupul de forţă” (task force) constituit de BVB şi format din meseriaşi din fondurile de investiţii, bănci, de la autorităţi şi etc, a prezentat soluţiile pentru eliminarea celor „8 bariere” care se opun dezvoltării pieţei.
Citeşte toate detaliile în:
Ce vor investitorii la bursă de la autorităţi. Absurdităţile care trebuie eliminate
Despre „sindromul SIF„, cauzat de permisiunea acordată acestora de a-şi cumpăra una alteia acţiunile vezi şi în:
UPDATE Lovitură pe piaţa de capital: SIF-urile pot cumpăra acţiuni între ele
…de REPERE TEHNICE
Conform scenariului principal descris de analiza BT Securities, „cât timp BET-FI evoluează peste 30.000, suntem în teritoriu pozitiv. Însă o alunecare sub acest prag psihologic ar înclina balanţa în favoarea unui nou val de scăderi sub minimele din 4 februarie, înainte ca SIF-urile să îşi reia tendinţa de ansamblu ascendentă”, conchidea analistul clujean în raportul săui de luni dimineaţă.
Între timp, analistul a ajustat niţel în jos reperul de alarmă.
Totuşi, şi acum ne mai putem alştepta ca, „ca de la 30.000 (sau, în cel mai rau caz, de la confluenţa de suporturi 29.500 – 29.200), indicele BET-FI să înceapă recuperarea, sau măcar să se stabilizeze”, după cum scria Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities Cluj Napoca, în raportul său săptămânal trimis la început de februarie la redacţia ECONOMICA.NET.
Reluarea creşterii va fi confirmată doar după stabilizarea BET FI mai întâi deasupra rezistenţei de la 32.000, apoi peste 33.500.
„Revenirea accelerată la care am asistat spre finalul anului trecut a fost un semn de epuizare pentru indicii bursieri importanţi. De exemplu, atât indicele Dow Jones cât și indicele S&P 500, își atinseseră și depășiseră deja nivelurile de extensie Fibonacci de 127,2% ale prăbușirii din 2007-2009. Așadar, corecția se lăsase oricum de mult așteptată„, spunea la un moment dat, Mihai Nichişoiu.
Arhiva celei dintâi luni a acestui an este concentrată în SENTIMENTUL din 31 ianuarie:
Şi mai multe indicii încă valabile mai pot fi găsite în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi
Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parsul zilei.
SENTIMENTUL din 29 ianuarie este un exemplu. Ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED. După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.