SENTIMENTUL de dimineaţă: Fiscul tulbură piaţa la Bucureşti. Stagnare în Europa, după maxime
Marile pieţe europene au sentimente amestecate după atingerea din nou a unor maxime vechi de şase ani. Piaţa digeră cifre nerelevante despre economia SUA potrivit analiştilor consultaţi de Reuters.
Curios este însă că depăşirea unor maxime vechi de şase ani devine tot mai relevantă pentru teninţa de scădere, din moment ce piaţa a început să-şi revină abia prin 2009.
Marii speculatori mizează pe deschiderea în stagnare a celor mai importanţi indici bursieri ai Europei: +0,1% pentru DAX la Frankfurt, 0,0% pentru FTSE 100 la Londra şi 0,0% pentru CAC 40 la Paris.
Mediul
La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) scepticismul global ar putea căpăta culoarea locală a efectelor noului Cod Fiscal asupra conturilor Fondului Proprietatea (FP).
Franklin Tempelton, administratorul FP, a anunţat în această dimineaţă că „profitul perioadei” 2013 de 94 de milioane de lei s-a transformat în pierdere de 837 de milioane de lei.
Raportul FP precizează că aceste modificări contabile nu au efect asupra celorlalte informaţii din raportul preliminar, în care „rezultatul exerciţiului financiar” sau profitul net era de 682 de milioane de lei. Pierderea contabilă mai sus menţionată face parte din „situaţia rezultatului global”. Unde sunt incluse chletuielile cu impozitul suplimentar şi amânat rezultat din reducerea deducerilor.
Totuşi, un dubiu şi un fior contabil se strecoară în inimile analiştilor, care şi aşa nu prea mai au repere sigure.
Adevărul este că auspiciile interne sunt tulburi dinspre politică şi nesigure dinspre guvernanţa corporatistă a României: taxe pe stâlt, accize suplimentare, mari firme de stat obligate să participe la capitalul social al unor companii de proiect precum cablul electric submarin către Turcia, retrimiterea juridică formală în insolvenţă a Hidroelectrica.
Şi asta tocmai acum, când „goana după dividende” trebuie să se fi declanşat deja.
Reperele tehnice
Indicele BET FI pleacă de pe suportul de conjunctură de la 30.500, stabilit de cel mai recent raport săptămânal al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities Cluj Napoca.
Suporturile au cel mai adesea „darul” de a opri scăderile şi de a sugera reluarea creşterii. Altfel e de rău (v. cap. DIDACTICE, mai jos).
NU avem la îndemână indicaţii mai credibile decât „suporturile minore 30.750-30.500” şi unele mai vechi, de alarmă, la 30.000 şi 29.200 (v. Arhiva),
Dacă BET FI rezistă deasupra nivelului de la 30.000 „ar trebui să îşi continue cât de curând creşterile peste 31.500, spre noi maxime faţă de cele din ianuarie„, scria Dan Rusu acum două săptămâni. Indicele rezistă, dar nu reîncepe creşterea.
Putem emite supoziţia că piaţa nici îşi va relua creşterea, relevant, prea curând, adică să treacă de 30.000, de pildă.
Pentru că toată lumea vrea să ciupească tot ce se poate, ca să încaseze dividende cât mai mari, dar nu vrea să propulseze preţurile prin achiziţii consistente, ca să nu-şi diminueze randamentul dividendelor.
Indicele BET FI are reputaţia de oracol, pentru că SIF-urile şi FP, din portofoliul său, au expunere pe aproape tot ce este important din economia României.
BET FI este, de aceea, cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru că acţiunile din portofoliul său sunt cele mai vânate şi deci cele mai supuse speculaţiilor.
O cădere sub 30.500 „ar pune probleme scenariului favorit şi ar readuce în discuţie posibilitatea unui nou val de scăderi, în cadrul corecţiei ce ar lua astfel o formă mai complicată”, avertiza analistul clujean, lunea trecută.
Vedem de ce e bună Arhivă.
În capitolul Arhivă se găsesc celelalte comentarii încă valabile despre soliditatea tendinţei de creştere.
Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.
Arhiva
…de MEDIU
„BRD a raportat pierderi destul de mari, când lumea spera să aibă profit, Nuclearelectrica vede rezultate mai proaste pe 2014 şi, la factori negativi precum „taxa pe stâlp”, se adaugă şi decizii discutabile precum aceea de a obliga companiile de stat să contribuie cu capital la alte companii de stat”, a declarat, săptămâna trecută, Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, pentru „ECONOMICA”.
„Deciziile statului par contra investitorilor şi nu sunt de bun augur, în condiţiile în care aşteptăm listarea Hidroelectrica şi a altor companii mai mari sau mai mici controlate de Guvern. La ce să te aştepţi de la ele?” se întreabă dezamăgit brokerul Marcel Murgoci.
În 12 ianuarie Bursa de Valori din Bucureşti (BVB) a fost în centrul atenţiei celor mai importanţi factori decidenţi ai ţării (cu excepţia preţedintelui). Primul ministru, Guvernatorul BNR şi alţii s-au întrecut să promită, la o conferinţă, toată susţinerea lor şi, desigur, liderii pieţei le-au mulţumit.
„Grupul de forţă” (task force) constituit de BVB şi format din meseriaşi din fondurile de investiţii, bănci, de la autorităţi şi etc, a prezentat soluţiile pentru eliminarea celor „8 bariere” care se opun dezvoltării pieţei.
Citeşte toate detaliile în:
Ce vor investitorii la bursă de la autorităţi. Absurdităţile care trebuie eliminate
Despre „sindromul SIF„, cauzat de permisiunea acordată acestora de a-şi cumpăra una alteia acţiunile vezi şi în:
UPDATE Lovitură pe piaţa de capital: SIF-urile pot cumpăra acţiuni între ele
…de REPERE TEHNICE
Conform scenariului principal descris de analiza BT Securities, „cât timp BET-FI evoluează peste 30.000, suntem în teritoriu pozitiv. Însă o alunecare sub acest prag psihologic ar înclina balanţa în favoarea unui nou val de scăderi sub minimele din 4 februarie, înainte ca SIF-urile să îşi reia tendinţa de ansamblu ascendentă”, conchidea analistul clujean în raportul săui de luni dimineaţă.
Între timp, analistul a ajustat niţel în jos reperul de alarmă.
Totuşi, şi acum ne mai putem alştepta ca, „ca de la 30.000 (sau, în cel mai rau caz, de la confluenţa de suporturi 29.500 – 29.200), indicele BET-FI să înceapă recuperarea, sau măcar să se stabilizeze”, după cum scria Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities Cluj Napoca, în raportul său săptămânal trimis la început de februarie la redacţia ECONOMICA.NET.
Reluarea creşterii va fi confirmată doar după stabilizarea BET FI mai întâi deasupra rezistenţei de la 32.000, apoi peste 33.500.
„Revenirea accelerată la care am asistat spre finalul anului trecut a fost un semn de epuizare pentru indicii bursieri importanţi. De exemplu, atât indicele Dow Jones cât și indicele S&P 500, își atinseseră și depășiseră deja nivelurile de extensie Fibonacci de 127,2% ale prăbușirii din 2007-2009. Așadar, corecția se lăsase oricum de mult așteptată„, spunea la un moment dat, Mihai Nichişoiu.
Arhiva celei dintâi luni a acestui an este concentrată în SENTIMENTUL din 31 ianuarie:
Şi mai multe indicii încă valabile mai pot fi găsite în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi
„DIDACTICELE“
Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parsul zilei.
SENTIMENTUL din 29 ianuarie este un exemplu. Ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED. După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Apoi:
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.