SENTIMENTUL de dimineaţă: Jucătorii la bursă se tem de creştere, mai nou. Cumpărări prudente

„Există o anumită încordare pe piaţă privind sensul de evoluţie al acesteia în aceste săptămâni. Creşterea indicilor americani până la niveluri de dinainte de criză nu este perfect acoperită de realitatea economică, cu toate veştile bune de peste ocean. Necazul este că noi nu am crescut aşa de mult ca ei şi piaţa noastră dă semne de gripare“, spunea Marcel Murgoci, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET, cu o oră înaintea deschiderii bursei.

Preţurile nu au crescut atât de mult nici ieri, încât randamentele dividendelor promise de cele mai profitabile acţiuni să devină mai puţin atractive ca în urmă cu o lună, când era confirmată o tendinţă de creştere pe termen anual de la care piaţa aştepta revenirea la maximele de acum doi ani. Căci, la Bucureşti, nici nu poate fi vorba de revenirea la nivelurile de dinainte de criză.

Randamentul dividendului este raportul dintre valoarea acestuia pe acţiuni şi preţul pe acţiune (mai multe explicaţii tehnice în capitolul DIDACTICE, de la sfârşitul articolului).

„Mă gândesc că banii noi nu sunt prea mulţi şi lumea îşi face calcule ce şi când să vândă ca să participe la oferta Transelectrica. Mai sunt şi calculele pentru achiţiziile de acţiuni care vor da dreptul la dividende. Nici aici, invetitorii nu se grăbesc să cumpere ca să nu dimiueaze randamentele“, a adăugat Marcel Murgoci.

Pieţele contractelor la termen (futures, care pariază pe evoluţia ulterioară a burselor europene) arată de asemenea indecizie.

La Bursa de Valori din Bucureşti (BVB) creşterile din ultimele 3 zile nu au arătat forţa de sfârşi corecţia şi de a relua creşterea, la care am sperat în SENTIMENTUL de dimineaţă de marţi.

Teoretic, piaţa ar putea fi influenţată şi de începerea ofertei de vânzare a 15% din  acţiunile Transelectrica (TEL). Primele subscrieri s-au făcut cele mai multe la cele mai mici preţuri, aşa cum am relevat în articolul Amatorii de acţiuni Transelectrica dau ordinele la preţul minim.

ECONOMICA.NET a explicat  Cum vor fi alocate acţiunile cumpărate în oferta Transelectrica şi la ce preţ şi, nu demult, ce trebuie avut în vedere la investiţie, în articolul Cum pot cumpăra mai bine începătorii acţiuni la marile companii ale statului.

Reperele tehnice

Indicele BET FI, cel mai sensibil şi mai analizat de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a închis ieri cu încă o creştere neconvingătoare,  de 0,66%, care s-a oprit , încă, sub pragul de suport esenşial pentru creştere, situat la nivelul de 25.000 de puncte.

Scăderea sub 25.000 de puncte constituie primul test serios căruia trebuie să-i facă faţă tendinţa de creştere pe termen mediu (anual), declanşată anul acesta.

Cu cât piaţa întârzie mai mult sub acest suport, şi sub altele, ale celorlalţi indici, semnificaţia lor se schimbă şi se comportă ca nişte rezistenţe împotriva creşterii.

Căderea sub 25.000 de puncte s-a oprit, decocamdată, deasupra unui suport pentru creștere local, situat la pragul  de 23.500 de puncte, identificat lunea trecută de Dan Rusu, şeful analiştilor de la casa de brokeraj BT Securities, în raportul său săptămânal. Cu ajutorul acestui raport am scris articolul Ce șanse de creștere au euro, leul, aurul și bursele în săptămâna necazurilor Chinei. Reperele raportului  ca şi ale articolului rămân valabile.

Acum tendinţa de creştere pe termen mediu este încă în siguranţă, dar rămâne de văzut care este soliditatea reală a suportului pentru creşterea BET Fi, identificat de analişti la pragul de 25.000 de puncte (vezi mai jos, în capitolul DIDACTICE, explicarea termenilor tehnici).

Mai exact cât de repede acest prag îşi va relua fucnţia de suport.

Indicele BET Fi face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondul Proprietatea (FP), care sunt cele mai căutate de investitorii străini şi, de aceea, BET Fi este în centrul atenţiei analiştilor.

Analistul clujean de la BT Securities se aştepta, lunea trecută, ca „actualul (atunci, n.r.) val de creştere să se încheie pe la 27.000, de unde, după uşoare corecţii, ar mai urma un avânt până în zona 29.000 – 31.000 de puncte“. Se pare că, totuşi, corecţiile  au survenit mai devreme.

Este o dilemă tehnică. Maximul BET Fi al ultimelor 11 luni a fost de 26.231 de puncte, în 2 martie. Depăşirea pragului de 27.000 de puncte ar pune capăt unei consolidări (citeşte stagnări) care durează de doi ani, şi ar da un nou impuls încrederii în ieşirea definitivă din recesiune.

Celelalte detalii tehnice ale evoluţiilor pieţelor în „Ce șanse de creștere au euro, leul, aurul și bursele în săptămâna necazurilor Chinei“

Mai multe potenţiale ştiri pot fi găsite în articolul  Sentimentul economic german şi celelalte ştiri care vor mişca pieţele lumii.

(Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare sunt numai completări cu date de arhivă şi corecţii)

DIDACTICELE“

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.