Cum se poate negocia, însă, anexarea teritoriului unui strat suveran?!
Rezultatul previzibil al referendumului din Crimeea pune marile pieţe pe fugă spre active de tip refugiu, orice altceva decât acţiuni, probabil aur, probabil bonduri americane, puţine bunduri germane, orice inspiră încredere, fie că sunt titluri de stat ca acestea, fie că nu.
Marii speculatori nu sunt dispuşi, totuşi, azi, să mizeze pe o scădere prea mare a celor mai importanţi indici bursieri ai Europei, la deschiderea burselor, sale: -0,4% pentru DAX la Frankfurt, -0,2% pentru CAC 40 la Paris şi -0,2% pentru FTSE 100 la Londra.
Dacă nu apar alte stimulente, mai favorabile decât perspectiva anexării de către ruşi a Crimeei, investitorii, speculatori sau nu, nu vor avea motive să stea cu acţiunile în portofolii, atâta vreme cât nu pot evalua corect cât rău le pot face marile jocuri de putere globală.
Abia urmează etapa sancţiunilor, apoi cea a tatonărilor (cine ce vrea) şi abia apoi se vor lămuri când şi cum vor începe negocierile.
În spatele intereselor strategice se află şi cele economice, care vor avea de suferit: băncile europene au o expunere de 23 miliarde de dolari pe Ucraina, iar UE exportă aici în valoare de 30 miliarde de euro.
La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), indicele BET FI a căzut vineri, până la pragul de suport de alarmă, de la 28.500 de puncte, după o scădere de 1,14%.
BET FI pleacă azi de la 28.567 de puncte. BET FI este cel mai nervos indice (v. Arhiva) şi cel mai sensibil la toanele speculatorilor. Are reputaţia de oracol.
Un suport necompromis păstrează valabilă tendinţa de creştere pe termen mediu (v. DIDACTICE).
Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities Cluj Napoca, mai vorbea încă doar de precauţie, din punct de vedere tehnic, în dimineaţa de luni, şi ne avertizează că, totuşi, tendinţa de creştere pe termen lung „pierde teren, pe masură ce corecţia (actuală, n.r.) s-ar adânci în interiorul intervalul 27.800 – 26.700”.
Acestea ar fi suporturile în care ne puem speranţa .
Pare înduioşător că analistul nu exclude reluarea creşterii curând.
„Acum putem coborî nivelul de confirmare pozitivă la pragul psihologic 30.000, însă rămânem pe mai departe precauţi şi aşteptăm semne clare că acest val (de scăderi, n.r.) s-a încheiat”, scrie imperturbabil Dan Rusu.
O fi ştiind el ceva, căci, observăm că scăderile nu au luat alura prăbuşirii, decât o dată, pentru scurtă vreme, de când s-a aprins criza ucrainiană.
Şi nu e prea rău, nu neapărat pentru că administratorii de marilor fonduri de investiţii cred că aceasta nu ar fi întemeiată, ci doar pentru că încă nu cunosc „dimensiunea răului” pe care îl va face criza Ucrainiană.
Dar dacă, sus de tot, se ştie care va fi deznodământul (Ucraina asociată cu UE, dar fără Crimeea)?
Nu, „mai bine vindem”.
Restul este Arhivă şi este mai jos.
Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.
Indicele BET FI are reputaţia de oracol, pentru că Societăţile de Investiţii Financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP), din portofoliul său, au expunere pe aproape tot ce este important din economia României.
BET FI este, de aceea, cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru că acţiunile din portofoliul său sunt cele mai vânate şi deci cele mai supuse speculaţiilor.
„În cel mai bun caz, preţurile (BET FI, adică, n.r.) s-ar menţine peste actualele suporturi de la 29.800 – 30.000″, caz în care am urmări „cu interes rezistenţele de la 30,500, respectiv 31,500”, spunea analistul clujean Dan Rusu la început de martie.
Ca să ne arătăm cu decenţă speranţa în pace, mai recitim şi:
Goana după dividende: Câştiguri de până la 35%, estimează analiştii conform profiturilor pe 2013
Arhivele celor dintâi două luni a acestui an sunt concentrate în:
SENTIMENTUL din 28 februarie:
Războiul se duce între Crimeea şi şefa dolarilor, nu doar în Ucraina. Vezi ştirile
SENTIMENTUL din 31 ianuarie:
Jocurile volatilităţii. Facebook a salvat ziua în America, Europa n-are erou
Şi mai multe indicii valoroase mai pot fi găsite în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi
Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parcursul zilei.
Multe SENTIMENTE sunt exemple, ca acela din 29 ianuarie. Ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED. După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.