SENTIMENTUL de dimineaţă: Săptămâna celor patru vrăjitoare şi prăpastia fiscala

La tensiunea negocierilor privind evitarea „prăpastiei fiscale“ americane, tot în SUA se adaugă şi scadenţele pentru cele patru tipuri de contracte la termen (futures şi optinons) care fac grosul acestui segment al pieţei americane.

„Prăpastia fiscală“ este denumirea argotică a creşterii fiscalităţii de la 1 ianuarie în SUA, automată, în virtutea unor reglementări anterioare, a căror modificare face acum obiectul negocierilor dintre Administraţia Obama şi opoziţia republicană din Congres.

Pieţele se tem că plusul de taxe de 600 de miliarde de dolari va rearunca în recesiune economia americană şi pe celelate după ea.

În plus, vineri va fi „ziua celor 4 vrăjitoare“, o zi în care vor coincide scadenţele la contractele la termen pe acţiuni şi indici (futures şi options, pariuri standardizate pe preţuri viitoare). Se va vinde şi cumpăra cu o  frenezie excepţională. Poate şi la Bucureşti.

La Bursa de Valori Bucureşti  (BVB),  însă, preluarea puterii de către social democraţii asistaţi de liberali a fost de mult inclusă în perţuri.

În afară de emoţiile menţionate, a mai rămas de luat în seamă doar o marjă negativă, de siguranţă, pentru cazul în care disputa dintre Palatele puteri din Bucureşti va degenera din nou, ca astă vară, ceea ce ar îndepărta de BVB şi puţina atenţie pe care o mai acordă străinii pieţei româneşti.

Repere tehnice

Trebuie să scoatem din arhivă previziuni mai vechi şi încă menţinute ale lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.

„Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care se va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Nu excludem reacţii negative acolo. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un  raport anterior  BT Securities, Dan Rusu.

BET Fi, cel mai analizat indice de la Bursa din Bucureşti, a scăzut consitent (peste1%) vineri, împins în jos de  rezistenţa de la 25.000 de puncte (v. cap. DIDACTICE, pt. definiţii).

În sfârşit,Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a reacţionat vineri, la stimuli, cu o lichiditate ca dintr-o zi normală, aproape banală în vremurile bune.

Faptul poate fi luat drept un semn bun.

Mai multe detalii în articolul Ce şanse au leul, euro, aurul şi bursele în săptămâna amânării datoriilor Greciei şi în cel mai recent raport BT Securities.

Arhiva

Nu ne grăbim să scoatem din arhivă ideea privind comportamentul uzual din acest an. Ca s-o facem ar trebui să se repete atacul la rezistenţa de 25.000 puncte a BET Fi.

„Comportamentul previzibil  al speculatorilor continuă să fie acela de a vinde la limita superioară a intervalului sau canalului lateral, în care a evoluat din vară încoace (24.300 de puncte de indice BET Fi) şi să cumpere la marginea inferioară (circa 22.700 puncte)“.

BET Fi este cel mai nervos şi mai analizat indice al Bursa de  Valori Bucureşti (BVB). Face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). (pentru alte definiţii şi explicaţii, v. cap. DIDACTICE).

Din punct de vedere tehnic tendinţa naturală pe piaţă este mai departe de a încerca depăşirea rezistenţei de la 24.000 – 24.300, chiar dacă încercarea nu  mai este deloc iminentă.

„Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care se va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Nu excludem reacţii negative acolo. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un  raport anterior  BT Securities, Dan Rusu, şeful analiştilor de acolo.

Anterior, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“  şi 22.700 de puncte. Faptul era susceptibil  „să relanseze BET-FI spre 25.800, potrivit unui raport mai vechi al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.

Pragul de la 23.600 a fost rând pe rând o rezistenţă împotriva creşterii, „penetrată“ de ultimul raliu spre 24.000 de puncte.

La carte scrie că o rezistenţă la creştere, odată învinsă, devine un suport puternic pentru creştere.

„Piaţa a mai întâmpinat rezistenţe tari aici (la 24.000 – 24.300 de puncte, n.r.). S-a înregistrat, aşa cum avertizam, cea mai importantă corecţie din ultimele luni“, scria acum câteva săptămâni, Dan Rusu, în raportul său.

Mai există şi varianta optimismului de final de an, potrivit căruia „suporturile de la 23.300 – 22.700 de puncte ar putea relansa BET-FI spre 25.800“.

Pe baza raportului BT Securities, ECONOMICA.NET măsoară, periodic,  anume  Ce şanse au leul, euro, aurul şi bursele.

Ultima ediţie a acestei analize este Ce şanse au leul, euro, aurul şi bursele în săptămâna amânării datoriilor Greciei.

Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări cu date de arhivă şi corecţii)

 „DIDACTICELE“

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite. 

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă. 

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

AVERTISMENT

Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.