Una dintre explicaţiile pentru scăderile (nesemnificative) de ieri, ar fi că investitorii autohtoni vând din din portofolii fie ca să mai ciupească tot ce se poate fie din oferta de acţiuni ale statului la Transgaz, fie din preţurile acţiunilor la care datele „cu dividend“ sunt încă îndepărtate.
„Se speculează, într-adevăr, pentru că preţurile sunt încă în apropierea maximelor. Totuşi, nu am văzut vânzări semnificative în scopul asigurării resurselor pentru Transgaz. Acestea sunt lichide de mai mult timp“, a mai spus Mihai Mureşian, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Intercapital Invest, pentru ECONOMICA.NET.
Astfel că scăderile de ieri şi poate şi de azi ar fi irelevante.
Mai ales că pariorii pe marile pieţe europene de instrumente derivate văd o deschidere pe plus a burselor de pe continent.
Starea de stagnarea (de fapt) a pieţei ar trebui să reducă din îngrijorările faptului că, deşi s-a apropiat puţin de suportul principal (suport pentru eventualele creşteri) ale indicelui BET Fi, piaţa l-a infirmat.
Şi este firesc să ne întrebăm, suportul nu s-a transformat, deja, aşa „cum scrie la carte“, în rezistenţă (împotriva creşterii).
Suportul principal al indicelui BET Fi era plasat la 27.200 de puncte, iar piaţa pleacă azi de la 26.992 de puncte (v. explicaţii mai jos, în DIDACTICE). Prima rezistenţă de învins va fi chiar fostul suport.
BET Fi face media ponderată a variaţiilor cotaţiilor Fondului Proprietatea şi a celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare (SIF). Acestea sunt cele mai vânate acţiuni de la BVB pentru că au expunere pe aproape tot ce este mai valoros în economia românească.
Căderea sub suportul de la 27.200 s-ar putea prelungi până spre altele, inferioare, de la 26.500 de puncte, sau chiar până la 25.800, după cum ne-a spus, în cel mai recent raport al său, Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.
În cel mai rău caz, piaţa poate scădea spre 25.000 de puncte. Care este un prag de „exit“ pentru analistul de la BT Securities. Adică un prag sub care s-ar cuveni să vinzi ca să limitezi pierderile.
Totuşi, „ne limităm la acest 25.000, deocamdată“, mai spunea Dan Rusu.
Altfel, atâta timp cât BET Fi „se ţine bine peste 27.200 de puncte“, piaţa îşi poate relua, cândva, creşterea spre rezistenţa de la 29.500, fără să mai corecteze în plus.
Rezistenţa de la 29.500 pare încă îndepărtată. Nu va fi curând atacată şi preţurile nu vor duce indicele peste acest prag.
„Sezonul dividendelor“ ar mai putea ridica „steagul“ pieţei spre vară. Până atunci vom vedea cât de confortabil ne mai aflăm pe tendinţa de creştere anuală, confirmată la începutul anului.
La nevoie, coborâm în Arhivă, să căutăm suporturi mai jos.
Articolul este de oobicei scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări cu date de arhivă şi corecţii)
Am coborât aici şi indiciile şi repere pe care ECONOMICA.NET vi le-a propus în articolele:
Unde fug banii din depozitele bancare. Alternative de investiţii cu risc scăzut
Care sunt cele mai profitabile companii de la bursă
Goana după cele mai profitabile dividende. Care sunt estimările brokerilor
Ce dividende vor da campionii Bursei în acest an, care este interesant să fie comparat cu altele mai vechi pe aceeaşi temă, sau pe unele similare:
Dividendele pe care le vor da SIF-urile, chiar şi cu preţul desfiinţării,
Şi, consolidarea pieţei la actualele niveluri de preţuri ar putea fi o ocazie bună pentru cei ce sunt atenţi la Cum să strâng banii pentru pensia de peste 30 de ani.
Reluăm şi cele câteva fraze din „Sentimentele“ mai vechi, pentru că utilitatea lor analitică este încă valabilă.
Fie şi măcar pentru că, „la carte scrie“ că o rezistenţă la creştere, odată învinsă, devine un suport puternic pentru creştere. Şi vice – versa.
Până mai ieri spuneam că:
* „Odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“, scria Dan Rusu în primul raport din acest an. Două luni mai târziu tendinţa a fost confirmată, iar acum este ţinută în frâu de chestiunea cipriotă.
* Tendinţa principală (pe termen mediu) de creştere este în siguranţă atâta vreme cât piaţa se află deasupra „zonei suport“, care se întinde în jurul pragului de la 26.000, între 25.600 şi 26.200, potrivit celui mai recent raport săptămânal al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.
Zona de confort s-a deplasat mai sus, după cum am spus-o deja.
* Reperul dat în raportul din 4 februarie suna aşa: „Cât timp (BET Fi , n.r.) evoluează peste zona de suport 25.800 – 26.200, tendinţa generală este de creştere“.
* În acest fel, tendinţa de creştere nefiind compromisă, „ulterior, odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“.
* Piaţa îşi caută forţa de a trimite indicele BET Fi în zona ţintă de dincolo de 27.500 de puncte, identificată cu aproximaţie, acum vreo două săptămâni de Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.
*Indicele este o mărime adimensională.
Piaţa stă sub rezistenţele menţionate mai sus, şi pe suporturile care o menţin pe tendinţa de creştere.
A devenit articol de arhivă „penetrarea decisivă“ peste 25.000 de puncte. De „penetrarea“ respectivă „aveam nevoie, pentru a miza pe un an 2013 pozitiv“, scria Dan Rusu, în ultimul Indexwatch din 2012.
Nu ne dorim să ajungem să ne punem speranţele că fosta rezistenţă de la 25.000 va funcţiona cu succes ca suport.
Mai devreme analistul spunea: „Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care BET FI va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un raport anterior BT Securities, Dan Rusu.
Între timp, pragul de la 25.000 a fost depăşit şi tendinţa de creştere s-a consolidat, trecând şi de 26.000 de puncte.
BET Fi este cel mai nervos şi mai analizat indice al Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). (pentru alte definiţii şi explicaţii, v. cap. DIDACTICE).
Cândva, anul trecut, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“ şi 22.700 de puncte. Faptul era susceptibil „să relanseze BET-FI spre 25.800, potrivit unui raport mai vechi al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.
Nu vrem să ne gândim la suporturi atât de vechi. ultima zi în care le-am comentat a fost 25 februarie, în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Mari pretenţii, preţuri blocate. Analiştii pregătesc alternative negative
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Mai întâi:
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Apoi:
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.