Marile pieţe occidentale sunt tot mai afectate de teama de efectele operaţiunilor Rusiei asupra economiei globalizate, dar acest sentiment pare doar să cauţioneze o teamă mai mare, că marile economii nu se vor descurca fără marile stimulente monetare ale băncilor lor centrale.
Marii speculatori ai Vestului sunt încordaţi pe piaţa derivatelor (futures) şi pariază pe o deschidere în uşoară creştere a celor mai importanţi indici bursieri ai Europei, mai mult de dragul ideii de a recupera ceva din pierderile de ieri: +0,4% pentru DAX la Frankfurt, +0,4% pentru CAC 40 la Paris şi +0,2% pentru FTSE 100 la Londra.
La Bucureşti, românilor le-ar place mici chilipiruri cu randamentele dividendelor, dar nu şi căderi sub suporturi.
Nimic mai încurajator decât ideea că, după scăderile de ieri, s-ar cuveni o corecţie pozitivă. Pieţele aşteaptă raportul institutului german IFO privind climatul de afaceri din cea mai mare economie a Uniunii Europene. Puţini analişti se aşteaptă ca raportul IFO să fie pozitiv.
În marea incertitudine globală, jucătorii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) chibiţează la frontiera marilor capitaluri şi speră să mai ciupească mai ieftin niscaiva acţiuni purtătoare de dividend.
Dar trag nădejde ca preţurile să nu scadă aşa de mult încât să le pară rău de ce au cumpărat până acum. Scăderea preţurilor îmbunătăţeşte randamentul dividendului.
Jocul de aşteptare al Bursei din Bucureşti seamănă cu apatia.
Dar asta am spus-o deja, ieri.
„Avem nevoie ca indicele BET FI să urce dincolo de nivelul 29.400 de puncte (iar, ulterior, dincolo de 30.300), pentru a reveni hotărât în teritoriu pozitiv şi a miza pe creşteri generalizate la nivelul pieţei locale”, spune Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities Cluj Napoca, în obişnuitul său raport tehnic de luni dimineaţa, trimis şiu redacţiei ECONOMICA.NET.
Ieri, scăderea BET FI s-a oprit în suportul critic de la 28.500, dar testarea rezistenţelor menţionate mai sus este improbabilă azi.
Un suport funcţional, necompromis, păstrează valabilă tendinţa de creştere pe termen mediu. O rezistenţă nedepăşită poate compromite creşterea (v. DIDACTICE, unde este explicată şi importanţa indicelui).
Mai avem suporturi într-o zonă (să-i zicem anticamera prăbuşirii), între 27.800 şi 26.700 de puncte.
Restul este Arhivă şi este mai jos.
Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.
Indicele BET FI are reputaţia de oracol, pentru că Societăţile de Investiţii Financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP), din portofoliul său, au expunere pe aproape tot ce este important din economia României.
BET FI este, de aceea, cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru că acţiunile din portofoliul său sunt cele mai vânate şi deci cele mai supuse speculaţiilor.
În 24 martie ne-am dat seama că, deşi nu s-au schimbat esenţial, reperele tehnice alunecă tot mai jos, cantitativ, şi tot mai mult într-un sentiment negativ. Calitativ, adică.
Iată reperele deja vechi la acea dată:
Indicele nu trebuie să scadă prea mult, „în interiorul intervalul 27.800 – 26.700” de puncte, ca tendinţa de creştere din acest an să mai aibă o şansă.
În schimb, până azi dimineaţă şansele reale ar fi apărut după ce indicele ar fi depăşit „nivelul de confirmare pozitivă la pragul psihologic 30.000”, de puncte de rezistenţă la creştere, după cum spunea, lunea trecută, Dan Rusu.
În 19 martie constatam cum se manifestă confuzia animată de volatilitate, conform manualelor.
„Prin tranzacţii speciale (deal) de peste 74 de milioane de lei, făcute la preţuri peste cele ale pieţei principale, s-au schimbat pachete semnificative de acţiuni , din raţiuni de afaceri fără legătură cu ceea ce înseamnă „ameninţarea rusă” pentru mediul economic global.
„Este o expresie a marii volatilităţi faptul că acest pragul de la 29.200 de puncte şi-a schimbat, de câteva ori în acest an, funcţionalitatea din suport în rezistenţă şi vice versa”.
La început de martie, „în cel mai bun caz, preţurile (BET FI, adică, n.r.) s-ar menţine peste actualele suporturi de la 29.800 – 30.000″, caz în care am urmări „cu interes rezistenţele de la 30,500, respectiv 31,500”, spunea analistul clujean Dan Rusu la început de martie.
Şi:
Ca să ne arătăm cu decenţă speranţa în pace, mai recitim şi:
Începe un război economic între Rusia şi Occident? Cine va suferi mai mult
Ce dividende vor da în acest an companiile de la BVB şi cât de atractive mai sunt
Goana după dividende: Câştiguri de până la 35%, estimează analiştii conform profiturilor pe 2013
Arhivele celor dintâi două luni a acestui an sunt concentrate în:
SENTIMENTUL din 28 februarie:
Războiul se duce între Crimeea şi şefa dolarilor, nu doar în Ucraina. Vezi ştirile
SENTIMENTUL din 31 ianuarie:
Jocurile volatilităţii. Facebook a salvat ziua în America, Europa n-are erou
Şi mai multe indicii valoroase mai pot fi găsite în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi
Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parcursul zilei.
Multe SENTIMENTE sunt exemple, ca acela din 29 ianuarie. Ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED. După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.