„Nu cred că agitaţia pe pieţele externe va fi atât de mare ca să scoată piaţa noastră din tonusul de pregătire a Sărbătorilor“, a amsi spus Marcel Murgoci, şeful brokerilor de la Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.
„Prăpastia fiscală“ dă anxietate pieţelor până în ultimele clipe ale anulului. Totuşi, pieţele sunt în apropierea nivelurilor maxime ale ultimelor luni, la unii mai multe la alţii mai puţine. Este o poziţie acceptabilă în care se pot închide portofoliiile pe 2012.
Politicienii americani vor găsi cu ce compromis să amorţească grijile jucătorilor măcar până după Sărbători, iar anul viitor nu va începe de la cotaţii mult diferite de cele actuale.
Până atunci, investitorii se arată dezamăgiţi şi încordaţi, dar fiecare se gândeşte tot mai mult la închiderea anului.
Iar anul viitor, vom trece explicaţia privind „prăpastia fiscală“ la capitolul „ARHIVĂ“ al Sentimentului.
Prăpastia fiscală“ este denumirea argotică (fiscal cliff) a creşterii fiscalităţii, cu 600 de miliarde de dolari, care ar rearunca în recesiune economia americană şi pe celelate după ea, potrivit temerilor investitorilor.
Cele mai multe cotaţii au scăzut ieri, altele au crescut, dar lichiditatea a revenit, ieri, la „nivelul de avarie“, astfel încât scăderile să nu fie prea îngrijorătoare.
Cel mai analizat indice de la Bursa din Bucureşti, BET Fi, este suficient de aproape de rezistenţa de la 25.000 de puncte, pentru a o mai putea ataca o dată, înainte de sfârşitul anului, aşa cum „ne-am înţeles“ în analizele tehnice din ultimele luni (v. cap. DIDACTICE, pt. definiţii).
Amânăm pe începutul anului viitor „penetrare decisivă (peste 25.000), avem nevoie, înainte de a miza pe un an 2013 pozitiv“, după cum scria Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, în raportul de luni.
În rest putem spune că 2012 intră în…
„Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care se va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Nu excludem reacţii negative acolo. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un raport anterior BT Securities, Dan Rusu.
Nu ne grăbim să scoatem din arhivă ideea privind comportamentul uzual din acest an. Ca s-o facem ar trebui să se repete atacul la rezistenţa de 25.000 puncte a BET Fi.
„Comportamentul previzibil al speculatorilor continuă să fie acela de a vinde la limita superioară a intervalului sau canalului lateral, în care a evoluat din vară încoace (24.300 de puncte de indice BET Fi) şi să cumpere la marginea inferioară (circa 22.700 puncte)“.
BET Fi este cel mai nervos şi mai analizat indice al Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). (pentru alte definiţii şi explicaţii, v. cap. DIDACTICE).
Din punct de vedere tehnic tendinţa naturală pe piaţă este mai departe de a încerca depăşirea rezistenţei de la 24.000 – 24.300, chiar dacă încercarea nu mai este deloc iminentă.
„Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care se va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Nu excludem reacţii negative acolo. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un raport anterior BT Securities, Dan Rusu, şeful analiştilor de acolo.
Anterior, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“ şi 22.700 de puncte. Faptul era susceptibil „să relanseze BET-FI spre 25.800, potrivit unui raport mai vechi al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.
Pragul de la 23.600 a fost rând pe rând o rezistenţă împotriva creşterii, „penetrată“ de ultimul raliu spre 24.000 de puncte.
La carte scrie că o rezistenţă la creştere, odată învinsă, devine un suport puternic pentru creştere.
„Piaţa a mai întâmpinat rezistenţe tari aici (la 24.000 – 24.300 de puncte, n.r.). S-a înregistrat, aşa cum avertizam, cea mai importantă corecţie din ultimele luni“, scria acum câteva săptămâni, Dan Rusu, în raportul său.
Mai există şi varianta optimismului de final de an, potrivit căruia „suporturile de la 23.300 – 22.700 de puncte ar putea relansa BET-FI spre 25.800“.
Pe baza raportului BT Securities, ECONOMICA.NET măsoară, periodic, anume Ce şanse au leul, euro, aurul şi bursele.
Ultima ediţie a acestei analize este Ce şanse au leul, euro, aurul şi bursele în săptămâna amânării datoriilor Greciei.
Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări cu date de arhivă şi corecţii)
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.