Sentinţa în dosarul privatizărilor strategice, amânată cu o săptămână

Procurorul de şedinţă a cerut, pe 17 decembrie 2014, pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat. Tot atunci, avocaţii au susţinut pledoariile finale, care au continuat şi pe 19 decembrie, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor, care şi-au susţinut nevinovăţia.

Dosarul se află în faza de apel, după ce, în decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat la şase ani închisoare cu executare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie.

Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.

Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) – 10 ani închisoare, pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj; Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez – 9,6 ani închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.