‘Nu voi numi acest lucru un blocaj, pentru că ei (croaţii) nu s-au opus vreodată prin veto vreunei decizii (…) Dar ei fac altceva: nu îşi dau acordul’, a afirmat negociatoarea sârbă Tanja Miscevic, amintind că pentru deschiderea unui nou capitol de negociere este nevoie de votul unanim al celor 28 de state membre. Iar Croaţia nu îşi dă acordul pentru deschiderea capitolelor privind sistemul judiciar, drepturile fundamentale şi securitatea. Prin urmare, Croaţia ‘de fapt blochează’ negocierile, a indicat reprezentanta guvernului de la Belgrad.
‘Ne organizăm pentru a pune accentul pe reforme. Dar trebuie să vedem o lumină la capătul tunelului, indiferent care ar fi momentul ieşirii din tunel’, iar această lumină ‘nu străluceşte destul’ a mai spus Miscevic, apreciind totodată că ‘este în joc credibilitatea Uniunii Europene în această regiune’.
Însă din punctul de vedere al Croaţiei chestiunile problematice sunt cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), o lege care oferă justiţiei sârbe o jurisdicţie universală asupra crimelor de război, precum şi reprezentarea politică a minorităţilor.
Însă negociatoare sârbă a refuzat că ceară Comisiei Europene să exercite presiuni asupra guvernului de la Zagreb. ‘Nu de noi depinde. Este o problemă pentru statele membre (…) Celorlalte 27 de stare membre le revine să-i spună celui de-al 28-lea că greşeşte’, a continuat negociatoarea sârbă.
Ea a deplâns faptul că ‘a fost nevoie de doi ani pentru a deschide primele capitole de negociere’ şi a cerut ca Balcanii să nu mai fie consideraţi doar o chestiune de securitate sau o sursă de probleme, ci să fie priviţi şi din perspectiva dezvoltării.