Până la data limită de 14 septembrie 2014, potenţialii investitori trebuie să depună scrisori de interes pentru 502 de firme, printre care producătorul de medicamente Galenika, producătorul de îngrăşăminte HIP Azotara, mina de cupru Bor sau producătorul de mobilă Simpo. Agenţia pentru privatizare a precizat că, pentru fiecare companie care a generat interes în rândul investitorilor, va propune un model de privatizare în decurs de 45 de zile, urmând ca decizia finală să fie luată de Ministerul Economiei.
‘În decurs de o lună vom avea o idee mai bună despre ce putem face cu aceste companii’, a declarat pentru Reuters o purtătoare de cuvânt a Agenţiei pentru privatizare. ‘Pentru unele companii vom găsi parteneri strategici, unele companii vor fi lăsate să dea faliment iar în cazul altora vor fi vândute doar proprietăţile imobiliare’, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
La începutul lunii august, Parlamentul de la Belgrad a adoptat o nouă legislaţie cu privire la privatizări, deschizând calea pentru vânzarea companiilor de stat care timp de mai mulţi ani au fost o povară pentru bugetul de stat. Legea fixează data de 31 decembrie 2015 drept termen limită pentru finalizarea procesului de privatizare. Pentru a urgenta procedurile, legislaţia a inclus ştergerea de datorii pentru companiile de stat şi conversia datoriilor în acţiuni. Adoptarea acestei legi a fost una dintre condiţiile preliminare pentru eliberarea unui credit de 250 de milioane de dolari din partea Băncii Mondiale.
Guvernul condus de premierul Aleksandar Vucic încearcă să ţină sub control un deficit bugetar care estimat să ajungă la 8,3% din Produsul Intern Brut şi o datorie publică prognozată să ajungă la 73% din PIB. Se estimează că economia Serbiei va înregistra o contracţie de 0,5% în acest an, afectată de inundaţiile devastatoare din luna mai, iar rata şomajului a ajuns la 20%. Pentru a-i linişti pe investitori, autorităţile de la Belgrad încearcă să ajungă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional cu privire la un acord standby pe trei ani.