Precedenta amânare acordată NIS ar urma să expire la miezul nopţii şi, dacă nu va beneficia de o prelungire, NIS ar putea ajunge în situaţia întreruperii aprovizionării cu ţiţei brut. NIS operează singura rafinărie din Serbia, cu o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone şi acoperă cea mai mare parte a nevoilor de carburanţi ale ţării.
„Va exista o nouă amânare de la sancţiunile americane, ceea ce este un lucru bun pentru Serbia, dar nu ne putem aştepta să fie una mai mare de 30 de zile”, a declarat directorul companiei Srbijagas, Dusan Bajatovic, pentru postul de televiziune Pink TV.
Dusan Bajatovic nu a dorit să spună de unde are aceste informaţii. Bajatovic este membru al Partidului Socialist, membru al coaliţiei guvernamentale, iar compania de stat Srbijagas este unul din partenerii comerciali ai Gazprom.
În data de 10 ianuarie, Trezoreria americană a impus sancţiuni sectorului petrolier rusesc şi a avertizat Gazprom Neft că are la dispoziţie 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul NIS. În replică, NIS a solicitat Trezoreriei SUA o amânare de 30 de zile, cererea care a fost aprobată pe data de 27 februarie, pentru a găsi o soluţie împreună cu companiile ruseşti.
La finele lunii februarie, Gazprom Neft şi-a redus participaţia la compania petrolieră NIS, de la 50% până la 44,85%. În acelaşi timp, participaţia deţinută de grupul Gazprom la compania petrolieră din Serbia a crescut, de la 6,15% până la 11,3%. În urma acestei modificări, Gazprom Neft nu mai controlează un pachet majoritar de acţiuni la NIS.
Este vorba de o tranzacţie similară cu o modificare cosmetică din anul 2022, când Gazprom Neft a vândut un pachet de aproximativ 6% din acţiunile NIS către firma mamă Gazprom, în ideea de a evita sancţiunile impuse atunci de Uniunea Europeană.
Guvernul de la Belgrad deţine o participaţie de 29,87% la NIS iar restul acţiunilor este în mâinile acţionarilor minoritari.
NIS importă aproximativ 80% din necesarul său de ţiţei prin intermediul conductelor operate de firma croată Janaf, iar restul este asigurat de producţia de petrol realizată în Serbia.
Sursa foto: Wikipedia