Serbia şi Kosovo îşi reproşează reciproc eşecul negocierilor privind normalizarea relaţiilor

La Belgrad, preşedintele sârb Tomislav Nikolici s-a întâlnit cu premierul Iviţa Dacici şi vicepremierul Aleksandar Vucici pentru a discuta despre calea de urmat după eşuarea negocierilor sub egida Uniunii Europene (UE) şi Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton.

Influentul vicepremier sârb Aleksandăr Vucici a mărturisit că Belgradul se afla în faţa a „două alegeri deosebit de dificile”.

„Ceea ce am auzit (la Bruxelles) est foarte rău pentru noi”, a spus el.

Serbia trebuie „să aleagă de-acum între un proiect foarte prost pentru sârbii din Kosovo şi opţiunea de a respinge orice acord cu partea albaneză şi UE, ceea ce va fi o veste foarte rea pentru întreaga ţară”, a subliniat el, fără să ofere mai multe detalii.

O sursă oficială sârbă, care a solicitat protecţia anonimatului, a respins responsabilitatea Priştinei cu privire la eşuarea negocierilor.

Cu toate acestea, „avem încă cinci sau şase zile pentru a ajunge la un acord”, a adăugat acest oficial sârb de rang înalt. Un raport de evaluare urmează să fie publicat mai târziu, pe 16 aprilie, de către Comisia Europeană (CE), iar acesta va fi prezentat liderilor europeni înainte de summitul din iunie.

Negocierile s-au blocat în privinţa gradului de autonomie de care ar putea beneficia municipalităţile sârbe din nordul Kosovo, o regiune frontalieră cu Serbia care nu se află, de facto, sub controlul Priştinei.

Belgradul reclamă crearea unei „asociaţii” a acestor municipalităţi, ce va dispune de „puteri executive” în privinţa securităţii, poliţiei şi justiţiei.

„Serbia vrea să ştie în detaliu cum vor fi numiţi ofiţeri de poliţie şi judecători şi vrea să obţină crearea unui fel de miniguvern al etnicilor sârbi din Kosovo, dotat cu anumite puteri executive”, a rezumat liderul sârb.

– O nouă reuniune nu este prevăzută

La rândul său, şeful Guvernului kosovar Hashim Thaci a dat asigurări că, „în pofida dificultăţilor actuale, nu putem declara că procesul (de negociere) a eşuat”.

„Sper că Serbia va reflecta şi va sfârşi prin a accepta realitatea unui astfel de acord. Eu sunt conştient că nu se vor lua decizii facile (…) dar nu trebuie să rămânem ostaticii trecutului”, a afirmat el.

Bruxelles-ul a avertizat că o nouă reuniune nu era prevăzută sub egida sa şi notează că cele două delegaţii îşi vor face cunoscute poziţiile în zilele următoare.

La Priştina, vocile se multiplică pentru a cere mai multă implicare în negocieri din partea Statelor Unite, aliatul principal al Kosovo. Chiar premierul Hashim Thaci a reclamat recent implicarea aliatului american.

„Niciun proces din Balcani nu a putut funcţiona fără o implicare puternică şi directă a Statelor Unite. Ele trebuie acum să îşi asume un rol mai mare” în negocierile sârbo-kosovare, a declarat Valon Murtezaj, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Priştina.

Murtezaj se referă la Acordurile de Pace de la Dayton, obţinute de Washington după mai multe eşecuri ale medierii europene şi care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995).

Dar o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a preferat să „încurajeze cele două părţi să studieze propunerile care sunt pe masă şi să revină în faţa UE pentru a semna un acord”.

Început în 2011, „dialogul” sârbo-kosovar nu vizează independenţa proclamată în urmă cu cinci ani de către Kosovo în mod unilateral şi respinsă de către Serbia, care nu este recunoscută de cinci ţări membre UE. Însă aceste negocieri au condus la progrese ce păreau imposibile în urmă cu câţiva ani, ca acordul încheiat în decembrie privind problema foarte sensibilă a punctelor de trecere a frontierei dintre Serbia şi Kosovo.