Sereny, APMR: Peste 7% din fabricile de mobilă s-au închis. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a susține acest sector

Peste 7% din fabricile de mobilă din România s-au închis în 2021 şi 10% dintre cele care lucrează înregistrează pierderi, potrivit datelor prezentate joi, într-o conferinţă de presă, de Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.
AGERPRES - joi, 08 sept. 2022, 18:58
Sereny, APMR: Peste 7% din fabricile de mobilă s-au închis. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a susține acest sector

Peste 7% din fabricile de mobilă din România s-au închis în 2021 şi 10% dintre cele care lucrează înregistrează pierderi, potrivit datelor prezentate joi, într-o conferinţă de presă, de Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

Aceasta a semnalat că Executivul trebuie să ia măsuri pentru a salva acest sector, care se confruntă cu creşteri de costuri provocate de scumpirea lemnului şi a energiei, dar şi cu lipsa materiilor prime.

„Industria mobilei din România este una dintre industriile care au fost performante în această perioadă. În 2018 a fost declarată poveste de succes a industriei pe o perioadă de 100 de ani chiar de către Ministerul Economiei (…) Dar în ultima perioadă noi am constatat că de la un an la altul în loc să crească producţia industrială, aceasta scade şi pe primele şase luni ale anului 2022 a rezultat că producţia industrială este 95,6% faţă de anul precedent şi ne întrebăm care este cauza acestui lucru, întrucât avem potenţial să dublăm cifra de afaceri şi sunt comenzi şi toată Europa şi America doresc să aibă mobilă în casă din Europa şi nu din China, din zone din Asia. Deci ar fi o mare oportunitate pentru noi să putem creşte exportul în aceste ţări, dar trebuie să avem şi producţie ca să putem creşte exportul. (…) Dar ca să facem producţii avem nevoie în primul rând de lemn, lemnul este materia primă de bază pentru acest sector. Preţul lemnului a crescut la unele sortimente şi de 2,5 ori într-un an. Foarte multe probleme au fost în anii anteriori în special cu lemnul de răşinoase din zona Sucevei, acolo au fost cele mai mari preţuri la licitaţii, ceea ce făcut ca o serie de firme din industria noastră să fie foarte afectate, multe au intrat în pierdere şi după aceea chiar în închidere”, a spus Sereny.

Ea a subliniat că problema s-a accentuat în ultima perioadă deoarece, în contextul în care era deja criză şi lemnul care se pune pe piaţă este oricum insuficient, au fost unele capacităţi care au fost construite şi în ideea de a se asigura o mare parte din materiale din import, din Rusia, Belarus, Ucraina şi, din cauza războiului din Ucraina acest import „a căzut”.

„Pe de altă parte cererea externă, pe piaţa mondială, este în creştere… de cherestea, de lemn brut. Deşi autorităţile din România printr-o lege, în 2020, au interzis exportul lemn brut, de buştean în zona extra UE (…) vreau să vă spun că în acest an se constată o creştere foarte mare a exportului de buştean şi de lemn de foc. Exportul de buştean a crescut pe primele cinci luni cu 132%. Exportul de buştean a crescut sub forma lemnului ecarisat, pentru că legislaţia nu prevede clar poziţia tarifară şi scrie buştean, nu scrie inclusiv lemn ecarisat, s-a permis de către autorităţi, de către Garda Forestieră, exportul. De asemenea, am constatat că a crescut foarte mult şi exportul de lemn de foc”, a explicat preşedintele APMR.

Ea a adăugat că a fost făcută o analiză a rentabilităţii, a profitabilităţii sectorului, constatându-se că aceasta a scăzut de la 5,6% în 2016 la 3,5% în 2021 şi „anul acesta va fi mult mai prost”.

„Ne-am dat seama că Guvernul trebuie să ia nişte măsuri cum se iau şi în alte ţări. De ce în alte ţări se poate şi în România nu se poate? Polonia este ţara cu care noi concurăm cel mai mult pe pieţele externe, dar exportul nostru de mobilă este de 6 ori mai mic decât exportul Poloniei, pentru că acolo sunt programe speciale pentru export, pentru că producătorii de mobilă au lemnul asigurat. De ce Polonia a putut să declare industria mobilei ca industrie strategică şi România n-ar putea să facă acest lucru? Este un sector care are valoare adăugată brută în producţie de 55%, cel mai mult are sectorul IT, care are 57% dar beneficiază şi de o serie de facilităţi, industria mobilei nu beneficiază de niciuna. În industria auto, care oricum este susţinută prin programe gen Rabla, are valoare adăugată în producţie de 21%. Este studiu făcut de PIAROM, e adevărat acum câţiva ani, dar situaţia se menţine în continuare”, a mai arătat Aurica Sereny.

Oficialul APMR a subliniat că industria mobilei este o industrie cu peste 50 % capital autohton, cu peste 5.500 de firme mici şi mijlocii.

„Guvernul trebuie să ia măsuri să susţină această industrie, pentru că are 57.000 de salariaţi, dar vreau să vă spun că, dacă îi luăm în calcul pe cei care sunt afectaţi sau vor fi afectaţi dacă acest sector cade în totalitate, vor fi până la 300.000.(…) Lanţul de fabricare este foarte, foarte complex .(…) Nu se poate ca un Guvern să nu ia măsuri pentru un sector care poate deveni un sector pentru viitor. Cu ani în urmă am participat la elaborarea documentului de politică industrială, când România a aderat la Uniunea Europeană şi cei de la Comisia Europeană spuneau că România trebuie să susţină acest sector, să-l dezvolte, pentru că românii au abilitate de prelucrare, au tradiţie de a prelucra lemnul, că avem păduri valoroase şi este păcat să exportăm lemn brut în loc să-l prelucrăm în mobilă şi produse de calitate superioară. Şi aşa este”, a punctat Sereny.

Potrivit datelor APMR, în 1990 era 46 de combinate, în toate oraşele ţării, iar acum sunt peste 5.500, mai mici sau mai mari, peste 50% având capital autohton. Înainte de 1989, lucrau 300.000 de oameni în industria mobilei, iar acum sunt circa 57.000 de salariaţi direcţi şi alte câteva zeci de mii de oameni care lucrează în sectoare conexe.

Producţia industrială era atunci de 675 de milioane de dolari, din care 475 de milioane de dolari export. La sfârşitul anului 2021 s-a ajuns la 2,5 miliarde de euro. Ponderea exportului în producţia totală a crescut de la 57,6% în 2008, la 86,5% în 2017 şi Ia 88% în anul 2021.

„Preţul la export este mai mare decât preţul la import cu 37,3%, ceea ce arată că România exportă produse cu valoare adăugată şi importă, în cea mai mare parte, produse pentru populaţia cu venituri mici, din ţări precum Polonia, China, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova”, precizează APMR.

România se află în prezent pe locul 12 la exportul de mobilier şi pe locul 25 la producţia de mobilă, conform analizei efectuate pentru industria mobilei de către Centrul pentru Studii Industriale – CSIL. Aproape 90% din producţia românească de mobilă se exportă. În ultimii 10 ani, respectiv în perioada 2011 – 2021, exportul total de mobilă al României a crescut de la 1,35 miliarde de euro la 2,5 miliarde de euro, respectiv cu 85%.

Principalele ţări destinatare ale exportului românesc de mobilă sunt Germania-18,4%, Franţa- 13,7%, Italia- 9%, Olanda – 7,4%, Slovacia -7,1%, Marea Britanie- 5,4%, Cehia- 4,8%, Spania- 3,8%, SUA- 3,1%, Belgia 3%.

Te-ar mai putea interesa și
Registrul Comerțului anunță că a limitat erorile portalului ONRC
Registrul Comerțului anunță că a limitat erorile portalului ONRC
Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) anunță că a rezolvat o mare parte din erorile noului portal al Registrului Comerțului care a fost lansat în august. Dacă în luna......
Marcel Ciolacu a fost desemnat prim-ministru
Marcel Ciolacu a fost desemnat prim-ministru
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu drept prim-ministru al României
STB SA are un nou director executiv: Alexandru Coșocariu
STB SA are un nou director executiv: Alexandru Coșocariu
Societatea de Transport București (STB) SA are un nou director executiv: Alexandru Coșocariu. Acesta a mai deținut funcții ...
China a furnizat informații și documente într-o anchetă privind secționarea a doua cabluri submarine în Marea Baltică
China a furnizat informații și documente într-o anchetă privind secționarea a doua cabluri submarine în Marea Baltică
China a furnizat informaţii şi documente unei anchete comune privitoare la două cabluri submarine secţionate din Marea ...