Potrivit lui Lavrov, ‘al treilea pachet energetic’ afectează cooperarea dintre Rusia şi Uniunea Europeană, provocând creşterea riscurilor sistemice şi făcând anumite ţări membre mai puţin atractive pentru investitorii ruşi. ‘În unele cazuri, constatăm o expropriere de facto a activelor companiilor ruse’, susţine ministrul, arătând că Moscova nu se aştepta să întâmpine o astfel de problemă în cadrul Uniunii Europene.
‘Demersurile necugetate de acest gen riscă să torpileze încrederea şi să destabilizeze bazele parteneriatului nostru’, a subliniat Lavrov.
Al treilea pachet de liberalizare a pieţii energiei conţine şase acte legislative care limitează dreptul producătorilor de energie să deţină şi să gestioneze reţele de transport de energie. El consacră, de asemenea, principiul separării activităţilor de producţie şi de transport al energiei. Orice companie străină care nu respectă acest principiu ar putea să fie interzisă pe piaţa UE.
Şeful diplomaţiei ruse a criticat, totodată, derularea anchetei lansate de Comisia Europeană privind posibilele încălcări ale legislaţiei UE de către Gazprom. ‘Suntem de asemenea preocupaţi de ancheta anti-monopol deschisă anul trecut (…) în cazul Gazprom care are o contribuţie importantă la securitatea energetică a Europei. Printre acuzaţiile aduse împotriva companiei figurează ‘tendinţa sa de a impune clienţilor indexarea preţului la gaze raportat la preţul petrolului’. Or, această formulă – concepută de altfel de olandezi – nu a fost până în prezent contestată de nimeni şi continuă să fie aplicată de alţi furnizori de gaze în Europa’, a spus ministrul.
‘Dacă vor fi decise sancţiuni contra Gazprom, ar fi ultimul rău ce trebuie făcut pe pieţele unde acesta se confruntă cu o discriminare flagrantă’, a subliniat Lavrov. El a amintit totodată că la summitul Rusia-UE din 20 – 21 decembrie anul trecut, de la Bruxelles, Moscova a transmis Comisiei Europene un proiect de acord vizând neutralizarea efectului negativ al aplicării celui de-al ‘treilea pachet energetic’.