Potrivit vicepremierului, modificarea legii este necesară având în vedere că, în prezent, locatarii nu acceptă să părăsească locuinţele supuse lucrărilor de consolidare, fapt care întârzie foarte mult ritmul lucrărilor şi, implicit, gradul de folosire a banilor publici oferiţi de stat pentru astfel de lucrări.
‘Vă dau exemplul Bucureştiului unde sunt peste 300 de clădiri cu risc seismic. Primăria Generală are un fond locativ de peste 100 apartamente pe care le poate pune la dispoziţia locatarilor pe perioada consolidării imobilelor, dar anul trecut au fost situaţii în care niciun proprietar nu a vrut să părăsească domiciliul să meargă în locuinţele de necesitate şi, din aceste considerente, începând de anul trecut, a fost pus în dezbatere acest proiect de lege, ca să putem aplica măsura obligării proprietarului şi nu de a aştepta acordul dânşilor să realizăm aceste reabilitări-consolidări. În fiecare an au fost alocate sume considerabile pentru aceste blocuri cu risc seismic, dar, din păcate, maxim 10% din fonduri au fost atrase pentru că această consolidare, în prezent, se poate face doar cu acordul proprietarului. Aceste lucrări de consolidare sunt complexe, ele se realizează în exterior, dar cele mai multe în interiorul clădirilor, iar constructorii spun că se întârzie ritmul lucrărilor dacă proprietarii sunt în locuinţe, căci este destul de complicat să facă străpungeri de planşee cu oamenii în case’, a precizat Sevil Shhaideh.
Ministrul Dezvoltării Regionale a afirmat că noua lege prevede că proprietarii vor fi obligaţi să părăsească locuinţele aflate în consolidare doar dacă autorităţile le vor pune la dispoziţie locuinţe de necesitate.
Cât priveşte obligarea, prin noua lege, a constructorilor de a-şi respecta termenele lucrărilor, în caz contrar aplicându-se sancţiuni, noile reglementări nu vor cuprinde aşa ceva, a mai spus Sevil Shhaideh, apreciind că actuala legislaţie în domeniu este suficientă.
‘Partea de amenzi şi ce înseamnă o relaţie contractuală cu furnizorii sunt reglementate de legea achiziţiilor publice şi legea finanţelor publice. Deci nu poate o lege privind finanţarea unui obiectiv să impună peste cadrul legal existent alte penalizări suplimentare, putem intra într-un infringement la nivel de Comisie Europeană că nu ne referim doar la furnizori autohtoni, pot participa şi cei din UE, iar aplicarea unor sancţiuni suplimentare poate conduce la un infringement, dar pe cele două legi amintite avem toate sancţiunile necesare astfel încât furnizorii să se încadreze în termene şi să-şi respecte contractul’, a mai spus Sevil Shhaideh.
Conform viceprim-ministrului, proiectul de lege este, până la finele acestei luni, în dezbatere publică, urmând ca până la sfârşitul lunii aprilie să includă toate propunerile primite, după care va fi transmis în Parlament, pentru legiferare.
Sevil Shhaideh s-a aflat joi, la Galaţi, unde a participat alături de ministrul Finanţelor Publice, Ştefan Viorel, la o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale interesate de accesarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi în cadrul programelor de finanţare ale Uniunii Europene.