Sex pentru cetăţenia română. Un funcţionar cerea, pe lângă bani, şi „favoruri sexuale”

Procurorii Parchetului instanţei supreme arată, în referatul cu propunere de arestare a 11 dintre persoanele vizate în dosarul „Mită pentru paşapoarte”, că un funcţionar de la Autoritatea pentru Cetăţenie (ANC) a cerut favoruri sexuale de la una dintre intermediare.

Potrivit Mediafax, din analiza convorbirilor telefonice interceptate în cauză, a înregistrărilor în mediul ambiental, dar şi în urma administrării altor probe, precum audierile martorilor sau denunţătorilor, reiese că, pe de o parte, funcţionarii care luau mită nu mai aveau reprezentarea faptului că săvârşesc ceva ilegal, „datorită faptului că acest fenomen infracţional a intrat în cotidianul acestora”.

Totodată, notează procurorii, corupţia şi coruperea funcţionarilor a dat naştere la „situaţii şi stări de fapt deviante”. În acest sens, procurorii arată că, întrucât majoritatea intermediarilor erau de sex feminin, un funcţionar de la ANC pretindea, pe lângă suma de 50 – 100 de euro pentru fiecare dosar introdus fraudulos, şi favoruri sexuale de la una dintre intermediare.

O altă „situaţie deviantă” care avea loc, arată procurorii, este aceea că intermediarele deveniseră nemulţumite de lentoarea funcţionarelor de la starea civilă, cu care intenţionau, potrivit unor interceptări telefonice şi ambientale, să facă şedinţe prin care să le „determine” să lucreze mai rapid.

Un alt exemplu de „anormalitate” dat de procurori este acela că se ajunsese până la situaţia în care intermediarii căutau singuri în registrele de stare civilă, iar în unele cazuri luând documente acasă.

„În alt registru, intermediarele devin din ce în ce mai nemulţumite de funcţionarele de la stare civilă, iar în discuţiile dintre două dintre intermediare, starea de nemulţumire se manifestă şi este însoţită de intenţia acestora de a face adevărate «şedinţe» cu funcţionarele, pentru a le determina să lucreze mai rapid. Mai mult, intermediarii au căpătat un astfel de statut în ochii funcţionarelor încât li s-a permis să caute singuri în registrele de la starea civilă, să scoată şi să introducă documente şi chiar să soluţioneze ei înşişi lucrările repartizate acestora, luându-le acasă şi completându-le, pentru a le aduce apoi a doua zi”, se arată în referatul procurorilor.

Interceptările convorbirilor telefonice au evidenţiat că între funcţionari şi intermediari sunt vehiculate peste o mie de numere de înregistrare ale dosarelor sau nume de persoane ce vizează atât redobândirea cetăţeniei române, introduse în circuit în mod fraudulos contra unor sume de bani acordate funcţionarilor, cât şi transcrierea actelor de stare civilă, se mai arată în documentul citat.

În cazul dosarelor privind cetăţenia, mai arată procurorii, comunicările de la funcţionari către intermediari reprezintă numărul dosarelor pentru care s-a perceput mită şi cărora le-au fost atribuite, ulterior acordării mitei, număr de înregistrare şi introducerea în circuit.

Totodată, se arată în document, solicitările venite de la intermediari către funcţionari, privind numărul ordinului de acordare a cetăţeniei, înainte ca acesta să fie publicat şi înainte de a fi comunicat oficial, „reprezintă avantaj în urma divulgării acestor date obţinut de cetăţenii care au posibilitatea programării, în vederea depunerii jurământului de credinţă şi obţinerii certificatului care atestă redobândirea cetăţeniei române, activitate care poate dura trei luni de la data publicării ordinului”.

În cazul dosarelor privind transcrierile de acte, comunicările de la funcţionari către intermediari reprezentau datele de identificare ale dosarelor pentru care se primea mită pentru a fi soluţionate în regim de urgenţă şi care au ieşit de la directorul serviciului stării civile, în urma avizului favorabil.

În cazul comunicărilor numerelor de identificare ale dosarelor de la intermediari către clienţi sau către racolatori, acestea constituiau garanţia că banii daţi în vederea traficării influenţei erau folosiţi de către intermediari în mod judicios şi că s-a obţinut rezultatul scontat, se mai arată în documentul citat.

În cazul comunicărilor numerelor sau datelor de identificare ale dosarelor de la intermediari către funcţionari, acestea constituiau „urgentarea” sau verificarea stadiului lucrărilor pentru care se primise mita de către funcţionari.

Procurorii arată că, spre exemplu, în 9 noiembrie 2011, intermediara Aliona Stolearenco a pretins şi a primit 450 de euro de la un denunţător, în schimbul înregistrării, în mod fraudulos, a dosarului acestuia de redobândire a cetăţeniei şi urgentării obţinerii cetăţeniei. De asemenea, în 25 noiembrie 2011, funcţionarul Iulian Niţu i-a transmis intermediarei Aliona Stolearenco numărul dosarului introdus cu eludarea prevederilor legale, iar în 27 noiembrie 2011 Stolearenco i-a transmis numărul atribuit dosarului denunţătorului.

Intercetările privind activităţile ilegale ale intermediarilor, cât şi ale funcţionarilor despre care erau indicii că iau mită pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu au început în ianuarie 2009 şi s-au desfăşurat, cu intermitenţe, până în prezent, în cadrul a patru dosare penale, au mai notat procurorii.

Funcţionarii care primeau mită de la intermediarii care facilitau obţinerea mai repede pentru moldoveni a cetăţeniei române şi a paşaportului erau numiţi „avocaţi” în discuţiile cu clienţii, iar banii purtau denumirea de „mop”, „carboave”, „iepuraş”, „bastoane”.

Atât funcţionarii, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, din discuţiile acestora, banii poartă denumirea de „taxe de urgenţă”, „taxă de parcare”, „mop”, „carboave”, „iepuraş”, „bastoane”, „valdostane”, „kilograme”, „medicamente”, „reţete”, „ştucă”. De asemenea, mita este codificată sub numele de „kapusta” (n.n.- varză în limba ucrainiană).

Mai mult, în discuţiile între intermediari şi clienţi, solicitările de bani se fac în vederea mitei ce urmează a fi oferită funcţionarilor cărora li se acordă apelativul „avocaţi”.

Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă pentru 29 de zile a 11 persoane acuzate în dosarul privind acordarea nelegală de cetăţenie română unor moldoveni.

Astfel, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile Patriana Mariana Bişa, Niculae Ghiciov, Crina Ionescu, Liliana Gutnic, Alexandra Niculae, Iulian Niţu, Iurie Popov, Dumitru Prisăcaru, Larisa Sireţanu, Aliona Stolearenco şi Emilia Gina Tache.

Decizia Tribunalului Capitalei poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au cerut, joi, instanţei arestarea preventivă a celor 11 persoane, în urma a 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman.

În acest dosar sunt cercetate 36 de persoane, pentru trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite.

În anchetă sunt suspectate 20 de persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

11 persoane au fost arestate preventiv pentru 29 de zile în cazul „mită pentru paşapoarte”. Cei 11 sunt funcţionari publici dar şi persoane care intermediau relaţia dintre angajaţii instituţiilor şi cetăţenii moldoveni care plăteau sume mari de bani pentru a obţine ilegal cetăţenia română. La această acţiune, pe lângă procurori, ofiţeri DGA şi SRI, au participat şi agenţi secreţi americani de la ambasada SUA la Bucureşti.

Agenţii secreţi americani au lucrat împreună cu SRI pentru a stabili cu exactitate modalităţile prin care cetăţenii moldoveni trimiteau banii în România către funcţionarii care emiteau ilegal acte de cetăţenie.

Astfel, ei au stabilit că banii erau trimişi în două moduri: fie prin transfer bancar, fie prin intermediul unor şoferi care făceau curse între diferite state ale UE şi România.