Recomandări de la ANPC pentru cei ce cumpără mâncare de post

„Ne aflăm în postul Crăciunului şi pentru ca produsele pe care le cumpăraţi în această perioadă să nu prezinte un pericol pentru sănătatea dvs., Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vă recomandă să cumpăraţi produse alimentare de post numai din locuri amenajate şi autorizate, să solicitaţi şi să păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea/siguranţa unui produs. Atenţionăm asupra faptului că prin achiziţia de produse alimentare de post din locuri neautorizate, în care comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare, riscaţi ca produsele să fie neconforme sau chiar nesigure şi vă pot afecta sănătatea”, susţine Paul Anghel, directorul general al ANPC.

Ca un prim sfat, reprezentantul ANPC recomandă ca, înaintea cumpărării produselor de post, să se acorde o atenţie deosebită listei ingredientelor.

„În cazul în care aceasta conţine şi ingrediente de origine animală, respectiv lapte praf, zer praf, pudră de ouă, trebuie să ştiţi că aceste produse nu fac parte din grupa produselor de post. Pentru produsele tăiate/fracţionate/porţionate de vânzător, solicitaţi să vedeţi eticheta produsului pentru a verifica compoziţia şi data durabilităţii minimale. Nu cumpăraţi produse cu etichete care nu vă informează complet şi corect privind conţinutul/ingredientele sau calitatea produsului. Produsele de post sunt produse alimentare constituite din ingrediente vegetale, texturat proteic de soia, mixuri pe bază de soia etc.”, explică şeful ANPC, într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

În acest sens, el atrage atenţia consumatorilor că, în anii anteriori, comisarii ANPC, în urma acţiunilor de control, au găsit la comercializare produse, care prin înscrierea unor menţiuni puteau induce în eroare. Este vorba de utilizarea de denumiri consacrate ale unor preparate din carne precum şniţel, pate, parizer, salam, cârnaţi, cremwurşti etc. la care era ataşată sintagma „vegetal”; expunerea la comercializare în raioanele destinate produselor de post a produselor care aveau în conţinut ingrediente lactate; înscrierea pe ambalajul unor produse vegetale a menţiunii „fără colesterol” sau „0% colesterol”, sugerându-se astfel că acestea ar avea caracteristici speciale, când de fapt toate produsele vegetale au această caracteristică.

Anghel mai dă câteva exemple în acest sens, respectiv „Maioneza vegetală simplă” şi „Maioneza vegetală Shaorma” – denumirea de maioneză putându-se atribui doar unei emulsii pe bază de gălbenuş de ou, ulei şi alte ingrediente, „Pizza de post” – „specialitate cu aromă pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină (substanţa proteică din lapte)”, produsul nefiind astfel un produs „de post”, cu efectul dezinformării consumatorilor.

De asemenea, consumatorii au fost induşi în eroare de produsul alimentar vegetal UHT, care, conform listei de ingrediente declarată pe ambalaj, conţinea proteine din lapte, fiind în neconcordanţă cu denumirea de produs, de cozonacul cu rahat, cacao şi stafide, ambalat în pungi din material plastic, în compoziţia căruia se regăseau ouă, în contradicţie cu menţiunea inscripţionată pe fluturaşul colant „produs de post”, dar şi de alte produse de cofetărie preambalate, cu menţiunea „de post”, deşi în lista ingredientelor de pe eticheta era înscris „frişcă”.

În plus produse de post erau expuse la comercializare în acelaşi raft şi în directa vecinătate cu celelalte produse, inducând în eroare consumatorii. Un exemplu în acest sens este produsul „Untar”, ce conţinea grăsimi vegetale, expus la vânzare în acelaşi raion cu untul, iar produsul „Crutoane cu ierburi aromate” era expus în vederea comercializării la raft, în timp ce deasupra acestuia exista un afiş inscripţionat „Idei savuroase de post”, deşi produsul conţinea la ingrediente „zer praf dulce” şi „praf de iaurt”, care sunt de origine animală şi nu de post.

Reprezentantul ANPC mai avertizează asupra faptului că pe unele ambalaje se află pe lângă lista cu ingrediente şi afirmaţia „poate conţine urme de ou, lapte”.

„Aceasta este o informaţie oferită voluntar de către producător şi înseamnă că, în ciuda tuturor asigurărilor luate pe perioada producţiei, cele mai mici urme din ingredientele menţionate câteodată nu pot fi evitate”, a explicat el.

Nu în ultimul rând, oficialul autorităţii a subliniat că trebuie verificat dacă în magazin sunt respectate condiţiile de păstrare specificate de producător, în special temperatura.

„Nu cumpăraţi produse care au fost ţinute la temperaturi mai mari decât cea specificată. După achiziţie, respectaţi şi la domiciliu condiţiile de depozitare precizate pe ambalaj. De asemenea, verificaţi data durabilităţii minimale. Nu cumpăraţi produse cu data durabilităţii minimale/data limită de consum depăşită sau modificată”, le-a transmis Paul Anghel consumatorilor.