Show TV internaţional pe modelul „Supravieţuitorul”, cu daci, vârcolaci, căruţe, sarmale şi mămăligă pentru promovarea turistică a României

Nici măcar trei milioane de euro nu au fost alocate anul trecut pentru promovarea României. Iar banii pentru 2016 au fost mai puţini decât cei din 2015, atunci când bugetul alocat a fost de circa 5,4 milioane de euro. Cu toate aceastea, numărul de turişti a crescut anul acesta, arată datele de la INS pentru primele zece luni din acest an. 

Fosta Autoritate pentru Turism, transformată în guvernarea PSD în Minister, a elaborat o strategie pentru dezvoltare şi marketing. România ar urma să fie promovată pe mai multe canale, cu accent pe mediul online şi pe aplicaţii, în raport cu avansul tehnologic de astăzi. 

Documentul, publicat recent pe pagina de internet a ANT, arată că pe lângă promovarea în online, viziunea urmăreşte şi optimizarea modului de utilizare a canalelor de comunicare offline. Astfel, pe lângă creşterea vizibilităţii prezenţei în cadrul târgurilor de profil, mai este prevăzută şi realizarea de campanii şi execuţii TV. 

Iar la acest capitol, pe modelul show-ului de televiziune Supravieţuitorul, documentul prevede „organizarea unui concurs, difuzat în cadrul unui show televizat, la nivel internaţional„. 

Conceptul are la bază stimularea celor cinci simţuri: văz, auz, miros, gust, pipăit, şi va avea un al şaselea simţ, specific României, se mai arată în documentul citat. 

20 de participanţi, selectaţi la nivel internaţional, vor petrece 30 de zile în România, perioadă în care aceştia vor trebui să rezolve mistere şi să trăiască experienţe specifice în diferite zone ale ţării. 

„În rezolvarea acestor quizuri, aceştia se vor deplasa cu maşini de teren puse la dispoziţie de organizatori, dar vor folosi şi alte mijloace de transport, care să sublinieze de fapt, autenticitatea şi farmecul României: mocăniţa, cal fără şa, şareta, căruţa cu cai, vor face autostopul, vor mâna un car cu boi, vor lua telecabina, etc”, se mai arată în document. 

Maşinile care vor transporta concurenţii vor fi dotate cu wi-fi pentru ca aceştia să transmită live pe reţelele de socializare reuşitele şi întâmplările. 

Participanţii vor avea la fiecare probă noi indicii legate de moroi, vârcolaci, pricolici, iele şi alte elemente care sunt specifice tradiţiilor româneşti. 

Fosta şefă de la Turism, Anca Pavel-Nedea, declara în toamna anului trecut că trebuie să ne folosim de mitul lui Dracula pentru a ne promova şi pentru a atrage mai mulţi turişti.

„Daţi-ne voie să ne asumăm cu toţii ceea ce avem: mitul lui Dracula, care în timp ce noi ni-l dezbăteam, ajung să ni-l fure alţii! Măştile dacice, miturile, legendele pe care fiecare zonă le are, poate nu le exploatează sufiecient, poate nici nu au început să le exploateze, dar care fac parte din filonul autentic românesc, căutate de toţi străinii din toată lumea, de consumatorul avizat. Acestea sunt poveşti, sunt filiere ale misterului pe care România trebuie să le capitalizeze. Dacă noi nu ne asumăm, în secunda doi va fi altcineva care va face asta”, a mai declarat şefa ANT. 

CITEŞTE ŞI Şefa Turismului îl trezeşte pe Dracula să ne promoveze ţara în străinătate

Ce fel de probe vor fi

Printre exemplele de probe enumerate în document se numără împăturirea a 200 de sarmale şi prepararea mămăligii într-un interval de timp, realizarea de piese ceramice sub îndrumarea meşterilor olari, dar şi dormitul în căpiţe de fân. Iată mai jos exemplele de probe. 

• Vor dormi în castele/conace a căror legendă implică existenţa unor fantome şi vor trebui să depăşească nişte obstacole legate de apariţia acestora
• Vor fi duşi în zone misterioase, cu o energie deosebită: Sfinxul, Peştera Polovragi, Pădurea Hoia-Baciu, Sarmisegetusa Regia, pentru a căuta comori dacice sau pentru a participa la ritualuri străvechi din România (ritualuri dacice, ritualul lui Zamolxe, similar cu Sânzienele), urmărind îndeplinirea anumitor paşi
• Vor dormi în căpiţe de fân în Apuseni, în peşteri faimoase (Peştera Urşilor, Peştera Muierii), în casele localnicilor (se vor alege sate cu notorietate şi poveşti inedite, cum ar fi Palilula, faimos pentru pe cale de dispariţie şi a filmului cu acelaşi nume, regizat de Silviu Purcărete, 2 Mai, satul în care răsare marea, Charlottenburg, singurul sat rotund din România, Drăguş, satul Zmeilor, etc.)
• Vor trebui, de exemplu, să împăturească câte 200 de sarmale şi să facă mămăligă într-un timp predefinit
• Vor trebui să realizeze, sub îndrumarea meşterilor olari, câte o piesă ceramică care va trebui să se potrivească într-un fel de puzzle aplicabil tuturor concurenţilor, potrivit indiciului din etapa respectivă. 

Ce premii primesc străinii 

O sugestie de premiu pentru o etapă intermediară este acordarea unui tichet „100% Romanian Pampering” concurentului care se află în fruntea clasamentului şi poate beneficia de un tratament SPA la o staţiune din România. 

România în filme la Hollywood sau Bollywood 

Documentul mai arată că am putea atrage producători internaţionali de film care să vină să filmeze seriale precum Urzeala Tronurilor sau Hobbitul, filmate în locaţii din Irlanda, Croaţia şi Australia, care au dus la apariţia unor tururi dedicate. 

Materiale de promovare neonvenţionale: Mascota României

Pe lângă promovarea clasică, documentul mai indică şi introducerea unor materiale de promovare neconvenţionale. Spre exemplu, se va putea introduce un suvenir numit „Paşaport de România”, care să aibă forma unui paşaport normal, dar ale cărui file să fie desenate cu obiective turistice. „În momentul în care turistul vizitează unul dintre aceste obiective, i se va ştampila paşaportul cu o ştampilă unică, inscripţionată cu designul respectivului obiectiv şi loc pentru a trece data vizitei”, se mai arată în document. 

De asemenea, se mai doreşte ca România să aibă o mascotă, la fel cum New York îl are pe Waldo sau cum Japonia are Yuruchara. Mascota ar urma să fie aleasă printr-un concurs de idei, în mediul online. 

Sursa foto: Mitchell Kanashkevich