Și-au propus să producă cireșe bio fără niciun angajat și au reușit. La Livada cu stupi pomii sunt stropiți de dronă, energia vine din panouri solare și cireșele sunt culese cu angajații clienților

Frații Ciprian și Cristinel Bodescu, doi antreprenori din județul Vaslui, au demarat o investiție de 660.000 de euro, din bani europeni, pornind de la un business- plan cu zero angajați și costuri minime. Șase ani mai târziu produc anual 60 de tone de cireșe ecologice într-o livadă în care au înlocuit angajații cu drone și diverse utilaje, folosesc apa din propriile puțuri și energie din panouri solare. Au inclusiv plasă antigrindină și vor să replice modelul de afacere într-o nouă investiție de 1 milion de euro ce va presupune peste 8 hectare cu pomi fructiferi și o unitate de procesare și ambalare.
Alina Stanciu - mar, 22 nov. 2022, 22:03
Și-au propus să producă cireșe bio fără niciun angajat și au reușit. La Livada cu stupi pomii sunt stropiți de dronă, energia vine din panouri solare și cireșele sunt culese cu angajații clienților

Livada cu stupi din localitatea Stioborani, în care frații Ciprian și Cristinel Bodescu au investit până acum 660.000 de euro din capital propriu și fonduri europene are 26.000 de cireși din trei sortimente (aproximativ 5.200 de pomi pe hevtar) peste și tehnologie interconectată peste tot. Pornind de la dorința de a dezvolta un business cu cireșe ecologice fără angajați și de la întrebarea pusă aproape obsesiv „și ce facem dacă se întâmplă ..” s-a ajuns la o afacere care se poate susține fără salariați, fără energie și apă din sistem și fără perturbații din cauza unor evenimente meteo precum grindina.

Pentru ca livada de 5 hectare de cireși în sistem ecologic să producă optim, adică în jur de 60 de tone de cireșe pe an, și cu costuri minime, frații Bodescu au investit în cele mai noi tehnologii. Spre exemplu, sistemul lor de irigații prin picurare pornește automat de fiecare dată când stația de măsurare a temperaturii din sol și frunze detectează vreun deficit. Oprirea irigării se face la fel când se ating parametrii optimi.

Nici dependența de apa din sistem nu este o problemă pentru familia Bodescu. Apa provine dintr-un puț al cărui sistem se activează cu energie de la soare. Livada dispune de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 20 de kilowați/ oră pe 3 faze dar și de sistem de acumulare a energiei cu o putere de acumulare de 60 de kilowați/oră.

„Și dacă totuși rămînem fără apă”, s-a gândit antreprenorul, inginer zootehnist cu un doctorat ȋn apicultură, care a rezolvat problema printr-o altă investiție- un bazin de înmagazinare de 2.000 de metri cubi de apă.

„AFIR a spus că proiectul meu este SF. În Moldova nu erau parcuri fotovoltaice, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să existe. Ne-am dorit să fim autonomi din punct de vedere al energiei și al apei și de aceea am făcut toate acestea investiții. Avem autonomie pentru orice neprevăzut”, ne-a povestit antreprenorul care a investit inclusiv într-o plasă  antigrindină.

Drone în loc de oameni la stropitul livezii

Cât despre lucrările de întreținere a plantației, stropirea celor aproximativ 26.000 de cireși din trei sortimente se face la fel de automatizat, cu un atomizator conectat la GPS care recunoaște rândurile, se oprește singur la capete și se întoarce la punctul de start. Din primăvara anului viitor însă, Livada cu stupi va fi stropită cu o dronă aflată acum în teste și în care producătorul va investi 40.000 de euro.

„Nu mai vreau să văd om în livadă. Tehnologia a avansat extrem de mult, ceea ce ne permite acest lucru. Acum ne dorim stropirea cu drona. Aceasta poate transporta 150 de litri substanță odată, iar când se golește vine înapoi la ușa biroului, o alimentez și gata. Nu consumă motorină, funcționează cu energia pe care  o avem de la soare. Momentan avem drona pentru demo, dar din primăvară o vom folosi pentru că este foarte utilă.  În timp ce ea stropește noi stăm la birouri și ne facem treaba”, mai spune antreprenorul.

Lucrările mecanice se fac cu o altă mașinărie, o freza cu palpator montată pe tractor care merge pe lângă pom și lucrează terenul fără a lovi copacul pe care îl detectează prin senzori.

„Pentru lucrările care se fac la pom am avut cândva  11 oameni timp de șase zile. M-a costat 150 de lei de om, pe zi și am constatat că apare un dezechilibru în costuri. Așa am decis să investesc în freza cu palpator”, mai povestește Bodescu nemulțimit de experiența cu forța de muncă pe care a angajat-o de-a lungul timpului. „M-a întrebat recent cineva de ce lucrez singur. Și i-am răspuns că nu mai vreau să fiu batjocura altora. Cei ce vin să lucreze nu au simțul răspunderii. Vin doar ca să treacă ziua și să ducă un ban acasă”, conchide Cristinel Bodescu care este implicat însă în mai multe proiecte educaționale și care a creat prima stupină didactică din România.

Spre exemplu, familia Boescu a găzduit recent la plantație un grup de 20 profesori de la liceele agricole, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă” creat de Findația World Vision România cu scopul de a experimenta în mod direct cum sunt folosite tehnologiile si echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0.

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă”, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: „Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050? ”. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile.

Cum scapi de costurile cu zilierii

Și tot din dorința de a renunța la forța de muncă, frații Bodescu și-au găsit o piață de desfacere care le asigură inclusiv serviciile de cules. Compania livrează marfa produsă către 6-7 băcănii din regiune. Iar pentru că acestea doresc produse culese imediat înainte de expunerea pe raft, culesul este asigurat de ei. „Noi folosim oameni doar pentru cules. Este nevoie de aproximativ 12 oameni, în funcție de de comenzi, pe care însă nu îi plătim noi. Clienții acestor băcănii doresc cirese proaspete, culese chiar în ziua în care cumpără și de aceea băcăniile trimit ele 2-3 oameni pentru a culege marfa de care au nevoie. Pentru noi este o nișă foarte bună, mai ales că obținem și prețul dorit, undeva la 9-12 lei kilogramul, un preț foarte bun”, mai conchide antreprenorul care se așteaptă la afaceri de aproximativ de 145.000 de euro pe an (720.000 de lei).

Compania are însă în plan și alte investiții de aproximativ 1 milion de euro, din fonduri UE, pentru o plantație de cireș, prun, cais de 8,12 hectare cu capacitate de procesare și ambalare printr-un sistem ce va permite menținerea fructelor proaspete timp de 30 de zile, timp în care pot ajunge la export.”

Antreprenorul vrea să producă suc de cireșe, dar și compot și dulceață.”Suntem deja ]n stadiul de implementare. Facem împrejmuirea și e apucăm de plantat. Plantația va fi gata în mai 2023″.

Te-ar mai putea interesa și
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești în blocul comunitar
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești ...
Uniunea Europeană şi China se apropie de o soluţie privind taxele vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice chineze în blocul comunitar, a declarat Bernd Lange (foto),......
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul din regiunea rusă Kursk pe care l-a cucerit în urma unei ofensive surpriză ...
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităților române să blocheze semnarea acordului comercial între Uniunea Europeană și Mercosur
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităților române să blocheze semnarea acordului comercial între ...
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) solicită autorităţilor române blocarea semnării tratatului comercial ...
Agricultorii polonezi au blocat un punct de trecere a frontierei de la granița cu Ucraina, pentru a protesta împotriva semnării acordului comercial dintre UE și Mercosur
Agricultorii polonezi au blocat un punct de trecere a frontierei de la granița cu Ucraina, pentru a protesta împotriva ...
Fermierii polonezi au blocat sâmbătă un important punct de trecere a frontierei cu Ucraina pentru a protesta împotriva ...