Şi noua lege lasă investitorii în regenerabile cu ochii-n soare: nu se mai garantează nici impactul certificatelor verzi, nici tariful fix

În ultima formă discutată în Comisie, proiectul de act normativ garanta o creştere a impactului certificatelor verzi în factura consumatorilor de energie, etapizat, în următorii ani. Iată cum arăta articolul respectiv după ultimele dezbateri din Comisie:

„Începând cu anul de analiză 2018, ANRE stabileşte prin ordin, până la data de 1 martie a fiecărui an, cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza consumului final de energie electrică din anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de 11,7 euro/MWh în anul 2018, de 12,5 euro/MWh în anul 2019, de 13 euro/MWh în anii 2020 și 2021 și de 14,5 euro/MWh începând cu anul 2022”.

Însă, în forma finală, trimisă spre vot Plenului Deputaţilor, în acest articol s-a mai strecurat un cuvânt: „maxim„.

Iată forma articolului din proiectul de lege care urmează să fie votat:

„Începând cu anul de analiză 2018, ANRE stabileşte prin ordin, până la data de 1 martie a fiecărui an, cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza consumului final de energie electrică din anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de maxim 11,7 euro/MWh în anul 2018, de 12,5 euro/MWh în anul 2019, de 13 euro/MWh în anii 2020 și 2021 și de 14,5 euro/MWh începând cu anul 2022″.

Acest cuvânt introdus arată că, de fapt, după ce schema de sprijin a fost modificată până acum de zece ori de când a fost emisă, nici această ultimă lege nu oferă producătorilor de energie din surse regenerabile predictibilitatea veniturilor viitoare din certificatele verzi. Dacă în forma discutată cu industria şi plecată din Comisie apărea ca cert nivelul impactului din anii următori, în forma finală care urmează să fie votată de deputaţi din acest nivel este doar unul maxim, deci reglementatorul poate în orice an aplica o valoare mai redusă a impactului, fără să mai fie necesară schimbarea vreunei legi.

De pierdut vor avea producătorii, dacă asta se întâmplă, iar de câştigat, consumatorii, care, teoretic, ar urma să plătească mai puţin în facturi, pe certificate verzi, faţă de nivelul maxim stabilit pentru fiecare an.

Citeşte şi: 

România a fost dată în judecată, la Curtea de Arbitraj de la Washington, pentru că a redus schema de sprijin pentru regenerabile

„Garanţia pentru investitorii din regenerabile este, în final, zero”, ne-au spus surse din piaţa „regenerabililor”, care ne-au atras de fapt atenţia asupra modificării.

Feed-in tariff, de la obligaţie la posibilitate

Şi, la un alt articol, a mai fost inserat un alt cuvânt, care lasă iarăşi piaţa la arbitrariul statului.

Noua lege stipula, în sfârşit, o ajustare a schemei de sprijin prin introducerea unui nou sistem de subvenţionare, de tip feed-in tariff premium, alternativ la sistemul actual de sprijin, prin certificate verzi. Sistemul de feed-in premium este o noutate pentru România, şi el prevede, grosier, că, în funcţie de tehnologia de producţie a energiei din surse regenerabile (eolian, fotovoltaic, biomasă, hidro mic) posesorul capacităţii instalate va primi o sumă fixă, exprimată în lei/MWh, pentru toată energia livrată în reţea, pe lângă preţul pe care îl obţine din vânzarea energiei în piaţă, pe toată durata de utilizare a capacităţii.

Este o schemă diferită faţă de actualul sistem de sprijin prin certificate verzi, şi este, teoretic şi ca principiu, ceva mai avantajoasă pentru investitorii mici, pentru că este mai predictibilă. Proprietarii ştiu că vor primi o sumă fixă pe o perioadă de timp (cuantumul şi durata va trebui să fie decise de ANRE) şi nu va mai trebui să vândă în piaţă certificatele verzi obţinute prin actualul sistem.

Dacă în ultima formă a legii venită de la Comisie, introducerea acestei scheme apărea ca o obligaţie a statului roman, în forma finală, trimisă la vot în Plenul Camerei, ea apare doar ca o posibilitate, pentru că, între timp, a mai apărut un cuvânt: „poate să”

Iată forma iniţială:

„Art. V. – (1) Ca alternativă la sistemul de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, elaborează și supune spre aprobare Guvernului schema de ajutor de stat pentru sprijinirea producerii energiei electrice din surse regenerabile sub forma unei prime fixe pe tip de tehnologie, care se adaugă la prețul mediu al energiei electrice rezultat din tranzacțiile pe piața centralizată de energie electrică.
(2) Schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) se elaborează de Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se notifică Comisiei Europene în termen de 60 de zile de la data elaborării și se aprobă prin ordonanta a Guvernului în termen de 60 de zile de la data deciziei de autorizare a schemei emisă de Comisia Europeană”

Iată forma finală:

„Art. V. – (1) Ca alternativă la sistemul de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, poate elabora și supune spre aprobare Guvernului schema de ajutor de stat pentru sprijinirea producerii energiei electrice din surse regenerabile sub forma unei prime fixe pe tip de tehnologie, care se adaugă la prețul mediu al energiei electrice rezultat din tranzacțiile pe piața centralizată de energie electrică.
(2) Schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) se elaborează de Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, se notifică Comisiei Europene în termen de 60 de zile de la data elaborării și se aprobă prin ordonanță a Guvernului în termen de 60 de zile de la data deciziei de autorizare a schemei emisă de Comisia Europeană”.

Legea va intra la vot final săptămâna viitoare

România are capacităţi de energie regenerabilă de circa 5.000 de MW care primesc certificate verzi, plătite apoi de consumatori, prin facturi, din care 3.105 MW eoliene, 1.360 MW fotovoltaice, 342 MW hidro şi 142 MW biomasă şi biogaz.

Investiţiile în sectorul energiei regenerabile se ridică la circa 8 miliarde de euro.