Deputaţii au votat ieri, la ora 17, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
OUG 4/2010 a fost dată de guvernul Ponta pentru a amâna, printre altele, şi data la care o serie de modificări la legea clauzelor abuzive ar fi trebuit să intre în vigoare. Termenul a fost prorogat de la 1 februarie la 1 iulie, la cererea Asociaţiei Române a Băncilor, preluată de Banca Naţională a României şi Fondul Monetar Internaţional, care au acuzat pierderi mari în cazul în care instanţele ar considera anumite clauze din contractele de credit ca fiind abuzive. Un studiu realizat de BNR a relevat un impact de 4,7 miliarde de lei asupra sistemului bancar, dacă instanţele vor elimina clauzele abuzive din toate contractele de credit, aşa cum ar fi dat posibilitatea noile articole din lege.
Deputaţii au votat ieri în masă ca aceste prevederi să fie amânate cu încă trei luni, până la 1 octombrie 2013. Proiectul de lege a fost votat de 268 din cei 272 de deputaţi prezenţi (2 s-au abţinut şi doi nu au votat) şi a fost trimis la promulgare. Anterior, în data de 20 iunie, Comisia juridică a votat aprobarea şi amendarea OUG 4/2013, deşi acest text nu se afla pe ordinea de zi. Deputaţii au votat rapid amendamentele, în unanimitate, fără să mai dezbată nimic, într-o procedură care a durat trei minute, după cum se vede pe înregistrarea video.
În Legea 193/2000 sunt introduse două noi articole care dau posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a unei asociaţii de consumatori să atace în instanţă o clauză dintr-un contract preformulat şi, în cazul în care acea clauză este considerată ca fiind abuzivă de instanţă, aceasta să fie eliminată din toate contractele respectivului profesionist. Procesele ar urma să se judece la Tribunalul de la domiciliul profesionistului (legea nu se referă doar la bănci), cu o singură cale de atac la Curtea de Apel.
Legiuitorul român era obligat să introducă aceste prevederi încă de la aderarea României la UE în 2007, dat fiind faptul că sunt stipulate într-o directivă europeană din 1992.
Acest respiro nu este suficient pentru bancheri. ARB cere ca doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să aibă dreptul de a se pronunţa în astfel de speţe, „având în vedere impactul pe care l-ar putea avea, contaminarea sau aplicarea în toate contractele de credit de la banca respectivă, contaminarea întregului sistem bancar”, după cum spune preşedintele Radu Gheţea.
În ultimii ani, băncile s-au confruntat cu mii de procese pe clauze abuzive intentate de clienţi, clauze care se leagă de anumite comisioane sau de modul de calcul al dobânzilor. Având în vedere caracterul preformulat al contractelor de credit, un singur proces câştigat de consumatori ar duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele băncii respective.
Valul de procese a început în 2010, când guvernul a emis OUG 50, trunchiată ulterior în Parlament, care ar fi trebuit să ducă la transparentizarea costurilor din contracte. Ulterior, acţiunile în instanţă au fost făcute în baza legii 193/2000. Gheţea spune că „prin OUG 50 a fost făcut lumină în toată această poveste, clauzele ar trebui să fie eliminate din toate contractele de credit încă din data de 21 septembrie 2010”. Cele mai multe procese au fost, însă, deschise după această dată de către clienţi.
Ce au votat ieri deputaţii:
La articolul I punctul 2, articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 82 – Prezenta lege intră în vigoare la data prevăzută la art. 81, cu excepţia dispoziţiilor art. 80, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi a dispoziţiilor art. 38 pct. 1 şi 2, care intră în vigoare la data de 1 octombrie 2013. Autor: Comisia juridică
Despre ce articole este vorba:
Art. 38. – Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12. – (1) În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesulverbal întocmit potrivit art. 11.
(3) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 30 şi 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi (4) sunt aplicabile.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conţine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acţiune ori pe cale de excepţie, în condiţiile legii.”
2. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
„Art. 13. – (1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16.
(3) Dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.
(4) Hotărârea este supusă numai apelului.”