Sibiu: Peste 54.000 ha de teren agricol-afectate de secetă. Producţia de lapte a scăzut şi cu 70%

Potrivit datelor oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului Sibiu, din aproximativ 116.000 de hectare de teren arabil şi 160.000 de hectare de păşune şi fâneaţă din judeţ, au fost afectate de seceta din această vară, în total, 54.137 hectare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Din acestea, 22.410 hectare sunt păşune şi 8.225 de hectare fâneaţă, iar 15.785 de hectare sunt cultivate cu porumb. Afectate au fost şi culturile de cartofi, suprafaţa afectată fiind de peste 2.500 de hectare.

Din suprafaţa totală afectată, 40,4 hectare sunt sută la sută compromise.

„Problema mare este că aici noi am ajuns în situaţia să tragem de ei (agricultori – n.r.), să îi întrebăm cum stau. Cel puţin la păşune, sunt sigur că sunt suprafeţe mult mai mari. Nu sunt obişnuiţi să ne comunice, mai ales ciobanii nu sunt obişnuiţi să informeze pe nimeni, ei duc şi binele şi răul pe umeri şi pe bâtă”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, directorul DADR Sibiu, Gheorghe Budrală.

Potrivit acestuia, recolta va fi compromisă în proporţie de 30-60 la sută.

Totodată, cei mai afectaţi de secetă sunt crescătorii de ovine, producţia de lapte scăzând şi cu 70 la sută, în unele cazuri, fapt care duce la scumpirea produselor lactate.

„La ora actuală, din ce am văzut, este pierdere înregistrată de la 30 la sută la 60 la sută şi sunt unele suprafeţe compromise total, acolo nu va fi producţie deloc, dar sunt puţine. Este afectat tot judeţul, nu există zonă a judeţului Sibiu care să fi fost afectată şi una nu. Au avut probleme şi vor avea mari probleme ciobanii. Producţia de lapte a scăzut dramatic, şi cu până la 70 la sută în unele locuri. Fenomenul nu este de acum, este de o lună şi jumătate. Brânza la producători a ajuns să coste deja 22 de lei. Şi la crescătorii de bovine este o problemă, dar animalele stau mai mult în spaţii închise, acolo pot să le dea şi furaje suplimentare, nu simt chiar aşa seceta, dar costurile au crescut foarte mult”, a declarat Gheorghe Budrală.

Potrivit acestuia, crescătorii ar putea fi ajutaţi dacă li s-ar permite păşunatul în pădure, iar pentru cultivatori soluţia ar fi creşterea subvenţiei pe suprafaţă.

„Este o iniţiativă să le permită crescătorilor să îşi păşuneze animalele în pădure, aşteptăm, săptămâna viitoare, să vedem ce spune ministerul. Ghinda şi jirul vor fi foarte bune pentru animale. Unde sunt păduri, să păşuneze acolo, au un avantaj, pentru că şi aşa porumb nu este şi va ajuta animalele să intre mai bine în iarnă. (…) La Ministerul Agriculturii se discută de o creştere a subvenţiei pe suprafaţă, dar e în discuţie, cifra nu e sigură şi mai este şi subvenţia pentru minimis, la fermele mai mici, şi acolo e în discuţie. Dar prima, legată de suprafaţă, este foarte posibilă să devină realitate şi poate acoperi o parte din pagubă. Despăgubiri vor fi numai dacă sunt asiguraţi. La nivelul judeţului Sibiu avem 2.596 de hectare asigurate, din cele care au fost afectate de secetă. Sunt câteva societăţi care deja au depus documentaţia pentru evaluarea pagubelor”, a spus directorul DADR Sibiu.

Unii reprezentanţi ai crescătorilor de oi din judeţ spun că mai degrabă i-ar ajuta o subvenţie pe cap de animal, decât permisiunea de a păşuna în pădure.

„Seceta ne-a afectat destul de tare, producţia de lapte a scăzut cu 70 la sută la oi. Chiar acum sunt la un crescător din Ocna Sibiului, care deja le suplimentează o masă pe zi de lucernă, pentru că nu se descurcă numai din păşunat. Guvernul ne-ar putea ajuta cu o subvenţie pe cap de animal”, a declarat Ionuţ Creţu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine „Măgura”.

El a spus că permisiunea de a păşuna în păduri nu i-ar ajuta foarte mult pe membrii asociaţiei sale, din zona Loamneş, judeţul Sibiu, deoarece zonele împădurite sunt foarte puţine.

În schimb, Marcel Andrei, preşedintele Asociaţei Crescătorilor de Ovine din judeţul Sibiu, a afirmat că această măsură i-ar putea ajuta să treacă peste iarnă.

„Am făcut în urmă cu două săptămâni o adresă la Ministerul Agriculturii să intervină pe lângă Ministerul Mediului să permită păşunatul şi în pădure, pentru că şi înainte de 1989 eram lăsaţi, în condiţii grele. Au fost nişte discuţii, dar ne cam lasă în coadă de peşte, ne trimit dintr-o parte în alta. Acest lucru ne-ar ajuta pentru că animalele nu vor muri de foame, ne ajută să le menţinem şi starea, pentru că dacă le băgăm în iarnă cu o stare proastă, vă daţi seama. Din puţinul de furaje pe care le avem că le consumăm de pe acum, riscăm să moară în iarnă. Crescătorii deja se gândesc să reducă din efective, să sacrifice animalele. Pentru că şi preţul la furaje a luat-o razna rău de tot, nu mai reuşim să acoperim costurile investiţiilor pe care le facem”, a declarat Marcel Andrei.

El a susţinut, însă, că preţurile la lactate nu vor creşte foarte mult, pentru că puterea de cumpărare este scăzută.

„Seceta ne-a afectat sporul de greutate, dar şi producţia de lapte, aceasta fiind la 50 la sută faţă de un an normal. Acest lucru influenţează şi preţurile, dar nu vor creşte totuşi prea mult, pentru că piaţa este perisabilă, probabil cu 5-10 la sută. Deja au urcat un pic”, a spus el.

Fermierii au, acum, posibilitatea să obţină fonduri europene pentru implementarea sistemelor de irigaţii, însă în judeţul Sibiu problema este că sunt puţine cursuri de apă.

„Irigaţii la nivelul judeţului Sibiu sunt numai pe 110 hectare, pentru că nu avem posibilitatea de a dezvolta prea mult, mai ales cele prin aspersiune, cu debit mare de apă. Nu sunt cursuri de apă. La Miercurea Sibiului, de exemplu, avem o suprafaţă de 33 de hectare cu puţuri forate. Înainte de Revoluţie, erau irigaţii la Miercurea, la Apoldu de Jos şi în zona Mediaşului, unde erau grădini de legume. Nu la scară mare, mai puţin de o mie de hectare. Şi acum s-ar putea dezvolta un sistem de irigaţie modern, care este practic în zona asta, anume irigarea prin picurare, consumul de apă fiind mult mai mic, ajunge la un debit de apă de zece ori mai mic decât un sistem clasic. Acesta presupune o instalaţie deosebită, sunt nişte furtunuri care se dirijează la fiecare plantă şi picură apă cu îngrăşăminte. Investiţia este un pic mai mare. Este o măsură chiar a UE pentru înfiinţarea de irigaţii. La Miercurea este, de exemplu, o livadă ultramodernă, acoperită pentru grindină şi care are şi irigaţii prin picurare. Este prima de acest gen din judeţul Sibiu”, a explicat directorul DADR Sibiu, Gheorghe Budrală.