Cei mai mari investitori din România dau bani pe distracţie. Ce hoteluri au cele 5 SIF-uri şi cât valorează

SIF Banat Crişana (SIF1) a început o nouă ofensivă împotriva unuia dintre principalele defecte al turismului românesc: fragmentarea activelor, respectiv a managementului lor. A făcut primul pas în  construcţia holdingului SIF Hoteluri SA. SIF-urile au mai rămas cu aproape o sută de hoteluri, după ce au mai ratat astfel de ofensive, duse cu sau fără mare convingere. SIF Transilvania (SIF3) are cele mai multe hoteluri, dar a renunţat la o strategie în domeniu, similară cu cea a SIF1, şi nu pare să mai vrea altceva decât să-şi scoată banii din investiţii.
Adrian N. Ionescu - joi, 22 mai 2014, 21:10
Cei mai mari investitori din România dau bani pe distracţie. Ce hoteluri au cele 5 SIF-uri şi cât valorează

Dragoş Bîlteanu, preşedintele SIF Banat Crişana (SIF1), a început de luni aplicarea planului său de a separa din portofoliul SIF1 şi a concentra, într-o singură firmă, managementul companiilor din portofoliu care au hoteluri. Cu peste 97% din voturi la dispoziţie, SIF1 nu a avut probleme să schimbe numele firmei Calipso din Oradea (CAOR) în SIF Hoteluri S.A, care ar urma să administreze şi celelalte nouă firme hoteliere ale SIF1.

SIF Hoteluri S.A. urmează să fie cel puţin administratorul celorlalte nouă companii turistice din portofoliul SIF1, care au hoteluri. Portofoliul hotelier al SIF1 valorează circa 115 milioane de lei, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), potrivit celor mai recente raportări.

SIF Banat Crişana (SIF1) deţine al doilea cel mai valoros portofoliu hotelier dintre SIF-uri, dar acesta este de cinci ori mai mic decât cel al SIF Transilvania (SIF3), care valorează peste 560 de milioane de lei.

Celelalte trei SIF-uri nu mai adaugă decât câteva zeci de milioane de lei la valoarea totală a companiilor hoteliere ale SIF-urilor, de 745 milioane de lei. Desigur, valoarea reală a hotelurilor este mult mai mare. Cifra este capitalizarea bursieră realizată cu cotaţii care subevaluează companiile din cauza lichidităţii lor foarte reduse la BVB.

Cu SIF Hoteluri, SIF1 încearcă să reuşească ceva de care SIF3 pare să nu mai fie interesată.

O mai veche strategie a SIF Transilvania (SIF3) viza concentrarea companiilor turistice din portofoliu în trei lanţuri hoteliere specializate pe turismul balnear, turismul de afaceri şi respectiv pe litoral.

SIF3 nu a mai apucat să facă progrese cu strategia sa, iar SIF1 abia a început să şi-o aplice pe a sa, care nu poate fi foarte diferită, cu toate că echipa lui Bîlteanu nu lasă nimic să transpire din planuri.

Hotelierii de la SIF Banat Crişana

Două dintre companiile turistice ale SIF1 sunt în TOP 10  – cele mai mari deţineri din portofoliul propriu. Calipso (CAOR), care operează un hotel de patru stele în Oradea sub brandul DoubleTree by Hilton, ocupă 2,4% din activele SIF1, de peste 1,25 miliarde de lei.

Hotelul DoubleTree by Hilton din Oradea a fost deschis în luna septembrie şi are 147 de camere, patru săli de conferinţă, o sală de receptii şi un restaurant cu specific mediteranean. DoubleTree by Hilton este un brand hotelier international sub care functioneaza în peste 300 de hoteluri din toata lumea.

Calipso, sau SIF Hoteluri după ce formalităţile se vor fi terminat, va vinde 40 din activele sale (magazine, alimentaţie publică, brutărie, cofetărie) pentru cel puţin patru milioane de euro.

Azuga Turism contează pentru 2,4% din portofoliul SIF1 şi a făcut obiectul unei operaţiuni controversate a lui Bîlteanu, care ar fi cumpărat-o cu 20 de milioane de lei pentru SIF1, printr-un intermediar, de la Romenergo, compania pe care a condus-o înainte de a veni la cârma SIF. Azuga Turism deţine un hotel cu 27 de camere şi telegondola din Azuga, pe Valea Prahovei,

SIF Banat – Crişana (SIF1) mai deţine în domeniul 95% din acţiunile Hotel Meseşul Zalău, 99% din Valy Tim din Timişoara, care au hoteluri de trei stele sub brandul Euro Hotel.

SIF1 mai are  87% din Rusca Hunedoara (RSCA), care deţine 11% din Continental Astoria Arad, 9% din Apollo Deva şi 23% din Cabana Mogoşa.

De asemeni, SIF Banat-Crisana (SIF1) a investit şi în capitalul social al firmei Central din Petroşani, deţinătoarea hotelului cu acelaşi nume şi în hoteluri în Cluj (Hotel Beta) şi Baia Mare.

Termenii pariului hotelier al lui Bîlteanu nu sunt cunoscuţi. Printr-o simplă redenumire a Calipso, a evitat să mai fie sancţionat pentru lipsă de transparenţă, ca în cazul SIF Imobiliare, o firmă off shore pe care a  înfiinţat-o în Cipru şi în care a topit 18 companii din domeniu.

Calipso (SIF Hoteluri) este listată pe piaţa principală a BVB şi nu poate ocoli cerinţe mai stricte de raportare. Chiar şi aşa, SIF1 nu doreşte să facă  publice detalii despre holdingul turistic şi probabil că acesta se va dezvolta prin paşi mărunţi ca aceia făcut luni.

SIF Transilvania vrea profit mai rapid

SIF Transilvania (SIF3) are peste 60 de hoteluri la mare, la munte, în mai multe capitale de judeţ şi la Băile Felix de lângă Oradea.

Acum îşi propune să-şi vândă „pachetele de acţiuni din domeniul turism – staţiuni balneare pentru a recupera rapid investiţiile efectuate”, potrivit strategiei de administrare până în 2017 raportată la BVB.

Plasamentele noi au fost reorientate spre ţinte care oferă câştiguri de capital şi dividende pe termen lung şi venituri speculative pe termen scurt.

În plus, SIF3 a devenit mai selectivă cu investiţiile decât i-ar fi permis propria strategie acum câţiva ani.

Aplicarea vechii strategii a  celor trei lanţuri hoteliere a fost îngheţată, dacă nu chiar abandonată.

Sub brandul Aro Palace Braşov trebuia consolidate toate hotelurile din capitalele de judeţ potrivite pentru turismul de afaceri şi pentru cel de tranzit.

Companiile balneare si cu profil „spa” urmau să fie concentrate sub sigla Turism Felix (TUFE), din Băile Felix,  iar companiile de pe litoral să fie absorbite de THR Marea Neagră (EFO).

SIF3 se mai baza şi pe atragerea de fonduri europene, în modernizarea şi dezvoltarea bazelor de tratament balnear, respectiv de găzduire a evenimentelor corporatiste. Tratament Balnear Buziaş (BALN), Turism Covasna (TUAA), Turism Felix (TUFE) şi Tuşnad SA (TSND), au avut chiar planuri concrete în acest sens.

Tuşnad SA a modernizat fostul Hotel Olt din staţiune şi l-a relansat ca Hotel O3zone, dar a folosit un împrumut obligatar la care a subscris SIF3.

SIF 3 mai este prezent în Ploieşti, Slatina, Constanţa, Bucureşti şi Vatra Dornei (Dorna Turism).

SIF3 nu a renunţat, formal, la vechea strategie, dar invită pe eventualii parteneri să investească în planurile sale privind Aro Palace Braşov, Tuşnad S.A. (TSND), THR Marea Neagră (EFO), THR Prahova (TUSI), Staţiunea Oglinzi de lângă Tg Neamţ şi privind perla corpanei, Turism Felix Băile Felix (TUFE).

O formă de parteneriat este şi vânzarea unor părţi consistente din acţiunile companiilor respective, ori chiar vânzarea integrală.

 

Nume sonore

Numele sonore, precum Aro Palace Braşov, gazda istorică a Festivalului „Cerbul de Aur”, Orizont Predeal şi hotelurile Internaţional, Termal şi Nufărul din Băile Felix fac bani buni pentru SIF3.  

Despre acestea  ECONOMICA.NET a  scris în mai multe rânduri, ca şi despre proiectul staţiunii Oglinzi de lângă Tg Neamţ, care ar fi trebuit să atragă investiţii de 30 de milioane de euro.  Despre SIF3 pe litoral ar mai trebui amintiti câte ceva.

Din strategia turistică a SIF Transilvania mai făcea parte şi promovarea vânzărilor inclusiv printr-o agenţie de turism proprie, Transilvania TravelFirma a făcut afaceri de 12 milioane de euro în 2006 şi de peste 7,5 milioane euro în 2012, dar nu a fost suficient pentru patronii de la SIF3.

Transilvania Travel asigură 43% din vânzările, de aproape 16 milioane de lei, ale celei mai importante companii hoteliere de pe Litoral a SIF3, THR Marea Neagră (EFO).

Randamentul  participaţiilor turistice este prea mic faţă de capitalizarea acestora.

Portofoliul turistic al SIF3 a asigurat 45,5% din  valoarea totală deţinerilor sale de acţiuni, de peste 560 de milioane de lei.

În TOP 10 deţneri SIF3, Aro Palace e pe locul 3 (8,2% din activelle totale de 1,18 miliarde de lei), urmată de Turism Felix (TUFE, 4,3%), de Orizont Predeal (ORTU, 2,9%),  THR Marea Neagră (EFO, 2,4%) şi de Turism Lotus Felix, o filială a TUFE.

Totuşi, dividendele livrate de companiile turistice au acoperit doar 12,8% din totalul încasate de SIF3, de peste 13,5 milioane de lei, situându-se după bănci şi după industrie (43%, respectiv 32%).

Sectorul financiar şi cel industrial ocupă 17, respectiv 20% din valoareas portofoliului SIF3, dar aduce bani în proporţii mult mai mari decât turismul.


Prăpădul

În portofoliul SIF3 vor mai fi fiind şi alte hoteluri cunoscute, supravieţuitoare ale fragmentării proprietăţilor hoteliere, rezultată din privatizarea haotică şi din luptele dintre actorii ai acesteia.

Predecesoarea SIF Transilvania (FPP, Fondul Proprietăţii Private) a moştenit cel mai mult din activele turistice ale statului puse pe bursă. SIF3 a rezistat până prin 2002 jocului naţional care trebuia să dea câte un hotel pe litoral fiecărei persoane influente interesate. Apoi a cedat.

De pildă, din compania Neptun-Olimp (NEOL), la care statul este încă acţionar majoritar (52%), s-au desprins atât de multe firme încât este greu să li se mai ţină numărul.

Acum Neptun Olimp (simbol bursier NEOL) mai are doar un complex de cinci vile de patru stele, un restaurant (La Barchetta), o pizzerie, „construcţia” fabricii de gheaţă şi o agenţie de turism.

NEOL mai are participaţii consistente la Crama Murfatlar şi la unele companii desprinse din vechea companie. Statul a luat bani de la NEOL şi pentru defunctul proiect Dracula Park.

SIF 3 a trebuit să se mulţumească să deţină pachete minoritare la doar patru firme din „localitatea Neptun” şi la una din Olimp, care au rezultat din divizarea NEOL. Multe din acestea şi-au luat numele de la hotelurile de pe urma cărora trăiau.

Altele patru fructe ale divizării NEOL au fost vândute de Guvern (sau SIF3) companiilor unor oameni de afaceri ca fraţii Micula (Balea Estival 2002 – BLEA, Romanţa Estival 2002 – ANTA).

Firme care au legătură tot cu patronii imperiului Rieni Drinks beneficiază, tot în Neptun, de firmele Terra Estival 2002 (prezentă încă la bursă cu simbolul TERA şi pe litoral cu Hotel Caraiman),  Hotel Club Estival 2002 (CLUB, are de fapt Hotel Slatina), Clăbucet Estival 2002 (UCET) şi o altă firmă din Neptun, care se ocupă cu „spălarea şi curăţarea (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană” au fost vândute.
 
De fărâmiţarea portofoliului „estival” al SIF3 nu sunt străini unii brokeri cunoscuţi de la Bursă

THR Marea Neagră (EFO) a doua mare companie estivală deţinută de SIF3 este una dintre cele căutate de investitori la BVB. În 2003, EFO fuziona cu Venus S.A., Saturn S.A. Carmens Silva S.A. Eforie Sud şi Mioriţa Estival (hotel Mioriţa Neptun), într-unul din eforturile de concentrare ale SIF.

EFO avea o mulţime de hoteluri, restaurante şi vile în Eforie Nord şi Sud, Saturn, Venus  pe care a început să le vândă prin licitaţii cu strigare.

Mai are patru hoteluri în Eforie Nord, iar pentru trei caută cumpărători. În acestea investiţiile se rezumă la menţinerea unui grad minim de dotări cât să nu sperie turişii.

Cazul Hotelului Vraja Mării, un complex hotelier aflat chiar pe plajă, altădată o bijuterie a staţiunii, este flagrant pentru eşecul SIF Transilvania în încercarea de a concentra şi eficientiza activele de pe litoral.

Hotelul de două stele este la 30 de metri de mare, este curat, dar căutat doar de nostalgici pentru preţurile mici. Terasa şi restaurantul aferent complexului sunt abandonate şi sub lacăt.

La alte 50 de metri începe seria de taverne, de „bumping cars”  şi de discoteci ad-hoc şi de hoteluri nou construite, cu vagi pretenţii de ospitalitate, dar în care turiştii suferă de lipsa de ofertă a staţiunii.

Alte hoteluri ale EFO mai sunt în Eforie Sud (3), Neptun (1), Venus (3) şi Saturn (12). Compania şi-a orientat eforturile spre Saturn.

Şi altele

Faţă de SIF3 şi SIF1,  SIF Moldova (SIF2), SIF Oltenia (SIF5) şi SIF Muntenia (SIF4) nu contează „în joc”.  La SIF2 turismul nu contează ca domeniu în portofoliu şi nici nu este precizat. Are un hotel în Brăila (Istru) pe care l-a scos la vânzare (8,7 milioane lei  pentru 47% din acţiuni).

SIF Muntenia (SIF4) a fost ispitită cu un complex select, Casa de Bucovina Club de Munte (BCM).

SIF Oltenia (SIF5) are 75% din Complex Hotelier Dâmboviţa şi, în acelaşi judeţ, Turism S.A. Pucioasa.

Toate trei, şi SIF2, şi SIF5 şi SIF4 au însă participaţii la companiilor celorlalte două.

Participaţii comune

SIF-urile au fost întotdeauna partenere atunci când le-a convenit.

SIF5 are aproape 17% la Turism Felix (TUFE), iar SIF2 0,9%.  SIF 2 şi SIF5 au susţinut şi investiţia SIF3 la o filială a TUFE, Turism Lotus Felix.

SIF5 mai are are aproape 12% din Tuşnad SA (TSND), a SIF3,  şi 11,5% din Rusca Hunedoara (RSCA), a SIF1.

La Casa de Bucovina a SIF4 este parteneră şi cu SIF3.

SIF3 mai are mici pachete din hotelurile bucureştene Lido (3,3%), Perla Majestic (4,8%), 11,3% din Bucureşti Turism (BUTU), care administrează hotelul de pe Calea Victoriei sub marca Radisson.

Te-ar mai putea interesa și
EIA: Prețul petrolului în scădere, oferta globală va depăși cererea în 2025
EIA: Prețul petrolului în scădere, oferta globală va depăși cererea în 2025
Prețurile petrolului au scăzut azi, deoarece preocupările legate de supraoferta și îngrijorările legate de cerere cauzate de un dolar mai puternic au depășit o retragere abruptă a stocurilor......
Cum va funcționa platforma Top-not care va permite legalizarea digitală a documentelor la notari
Cum va funcționa platforma Top-not care va permite legalizarea digitală a documentelor la notari
Un proiect de lege inițiat de Guvernul României reglementeze regimul juridic al îndeplinirii actelor și procedurilor ...
AI devine atuul principal pentru tablete, dar și motiv pentru scumpiri viitoare. Piața a revenit pe creștere în trimestrul 3
AI devine atuul principal pentru tablete, dar și motiv pentru scumpiri viitoare. Piața a revenit pe creștere în trimestrul ...
Livrările de tablete la nivel global au crescut cu 20,4% în al treilea trimestru, la 39,6 milioane de unități, conform ...
Efectele pestei micilor rumegătoare asupra exporturilor de oi. Săptămâna trecută au plecat spre Maroc 13.000 de animale. Ce urmează
Efectele pestei micilor rumegătoare asupra exporturilor de oi. Săptămâna trecută au plecat spre Maroc 13.000 de animale. ...
Un centru de colectare ovine din Constanța a livrat săptămâna trecută 13.000 de oi către Maroc, primul transport către ...