Silicon Forest Cluj: în trei luni de la lansarea hub-ului avem un grad de ocupare de 60%. Ne apropriem de break-even

Clădirea se află în centrul oraşul, are 6 etaje şi o suprafaţă de peste 1.350 mp, organizată în spaţii de birouri, cafenea şi o terasă. În total dispune de 170 de locuri pe care le închiriază cu precădere startup-urilor din domeniul tehnologiei, dar şi companiilor conexe din domenii precum HR, asociaţiilor non-profit şi freelance-rilor.

„Momentan suntem la 60 grad de ocupare, avem diverşi clienți, de la firme cu angajaţi între 2 și 30 de oameni, plus freelanceri, avem startup-uri din Anglia şi din România, asociații non profit, discutăm acum cu avocați, contabili. Vrem să facem o comunitate completă, nu doar de IT”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, CEO-ul Silicon Forest, Gabriel Rusu.

Rusu estimează că în luna septembrie, gradul de ocupare va urca la 70%, iar până la sfârşitul anului, proprietarul hub-ului îşi doreşte un grad de ocupare de 90%.

„Încercăm să ajungem în septembrie la peste 100 de oameni adică foarte aproape de 70% grad de ocupare, iar cam de acolo devenim break-even. Suntem în grafic, chiar un pic peste. Un grad de ocupare de 100% probabil nu vom avea niciodată, în plan nici nu e gândit aşa modelul de business. Noi nu oferim o chirie simplă, unde vine lumea şi stă 10 ani, sunt startup-uri la care vin patru oameni şi pleacă la ora 17, apoi vin alții, în timp ce freelancerii vin o zi, nu vin trei”, a adăugat Rusu.

Proiectul Silicon Forest este inițiat de către Gabriel Rusu, CEO Mejix și de către doi investitori americani, Boaz Gilad, founder & CEO Brookland Capital și Guy Praisler, CEO Dine Market.

Oferta Silicon Forest include trei tipuri de abonament, cu prețuri cuprinse între 700 și 1.250 de lei pe lună, în funcţie de facilităţile alese. În costul abonamentelor sunt incluse servicii curățenie, administrative, de securitate, precum și acces la evenimente de networking și spații comune de recreere. 

„Scopul final este să avem cât mai multe startup-uri în clădire cărora să le oferim avantaje și să le ajutăm adică să investim în ei. Ca business vom aloca 5-10% timp și locuri acestor startup-uri ca să facem un fel de accelerator”, mai spune Rusu.

Una dintre provocările pe care le-a întâmpinat la deschiderea hub-ului a fost legislaţia ambiguuă şi lipsa unui cadru juridic pentru un astfel de model de business.

„Cu actele au fost dificultăți. Nu e problemă de birocrație, problema e la neclaritate. Încă nu e clar conceptul ăsta de hub, nu e clar în România faptul că tu vinzi o licență pe un sit, aşa că e foarte prost reglementat. Problema este rezolvabilă, dar pentru că nu există un cadru juridic clar sunt tot felul de probleme cu avocații”, a mai spus CEO-ul companiei.

Pentru a îndrepta situaţia, Rusu ar dori să coaguleze un grup de jucători din piaţă pentru a începe un demers de a schimba legislaţia. „Am vorbit cu un avocat zilele trecute (…) şi am vrea să facem treaba asta. Pentru înființarea unui punct de lucru sau sediu social e nevoie de anumite paragrafe în contractul de chirie, care la noi nu e neapărat de chirie, cât e de licență. Pentru că în business-ul ăsta firmele fluctuează: dacă o firmă vine și îşi face sediu aici social (în clădirea Silicon Forest – n. red.), apoi pleacă și uită să-și scoată sediul. Între timp altcineva îi ia locul şi deja se complică din punct de vedere legal problema. De aceea, contractul ăsta e de licență este foarte folosit în America. În licență înseamnă vii la mine în clădire, primești o licență sau două licențe şi practic îți dau dreptul de a folosi biroul x, y, z. Chirie înseamnă că iei o cameră, spațiul ăla e numai al tău trebuie să fie delimitat”.

Situaţia se complică şi mai mult în cazul în care firma care ocupă un anumit spaţiu se extinde şi angajează mai mulţi oameni pentru care va avea nevoie de mai multe birouri.

„În cazul unei chirii e mult mai complicat dacă firma crește de la patru oameni la 10. Eu te pot muta din camera A în camera B, dar atunci trebuie ca firma să îşi schimbe sediul social din camera A în camera B și asta înseamnă evident foarte mulți bani pentru toată lumea nu numai pentru ei, ci și pentru noi. Dar schimbarea legislaţiei este un proces de durată. Deocamdată am vorbit cu avocata noastră ca să se intereseze care ar fi pașii. Dacă vrem să facem treaba asta probabil va trebui să ne aliem și cu restul firmelor din piaţă”, a mai spus Rusu.

Piaţa de IT din Cluj-Napoca a evoluat rapid în ultimii ani, oraşul având cea mai mare rată de creștere a numărului de firme de IT din România, adică 81%, în perioada 2011 – 2016, potrivit unui studiul al Aries Transilvania. De asemenea, 1 din 11 angajaţi din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT. În perioada analizată, ponderea firmelor de IT din Bucureşti din totalul naţional a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor din judeţul Cluj a crescut cu 1,9 puncte procentuale.