„Reducerea deficitului de forţă de muncă, creşterea ocupării pe piaţa muncii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, creşterea nivelului de competenţe şi adaptarea forţei de muncă la nevoile reale ale pieţei muncii (prin programe ţintite de formare şi învăţare continuă) sunt priorităţi majore pentru MMSS şi pentru Guvernul României. Soluţiile reale trebuie să includă valorificarea potenţialului neexploatat al forţei de muncă. Prin atragerea unor grupuri subreprezentate în câmpul muncii, susţinerea dezvoltării de competenţe şi formare profesională şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, putem construi o piaţă a muncii mai puternică pentru România şi pregătită pentru meseriile viitorului”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, citată în comunicat, relatează Agerpres.
Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale a participat joi la Reuniunea Miniştrilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Politici Sociale din Uniunea Europeană (EPSCO) desfăşurată la Budapesta, în cadrul Preşedinţiei Ungariei a Consiliului UE. Dezbaterile s-au concentrat pe găsirea de soluţii pentru rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea ţărilor europene, inclusiv România: deficitul de forţă de muncă şi valorificarea potenţialului neexploatat al grupurilor subreprezentate, mai ales în contextul provocărilor demografice majore cu care se confruntă bătrânul continent.
În marja EPSCO, ministrul Simona Bucura-Oprescu a avut şi o întâlnire bilaterală cu Niki Kerameus, ministrul Muncii şi Securităţii Sociale din Grecia. Temele principale de discuţie au vizat dezvoltarea cooperării instituţionale, protejarea drepturilor angajaţilor şi creşterea gradului de ocupare. Cei doi miniştri vor semna în perioada următoare un Plan de acţiuni comune.
Îmbătrânirea populaţiei reprezintă o provocare majoră pentru piaţa muncii europene. Populaţia activă din UE a scăzut de la 272 de milioane în 2009, la 265 de milioane în 2022 şi se estimează că va continua să scadă, la 258 de milioane până în 2030, 247 de milioane până în 2040 şi 236 de milioane până în 2050, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 1 milion de lucrători pe an.
În România, numărul tinerilor NEETs (care nu sunt angajaţi, în educaţie sau formare) scade datorită măsurilor de integrare pe piaţa muncii prevăzute în Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027, precizează sursa citată. Aceasta include pachete personalizate şi promovează voluntariatul şi dezvoltarea competenţelor. Pentru adulţi, formarea profesională se adaptează prin programe flexibile şi finanţate din fonduri europene, axate pe competenţe digitale şi verzi. Prin Programul Educaţie şi Ocupare, proiecte precum „COMPETENT” vor califica 20.000 de persoane, cu obiectivul de a atinge o rată de ocupare de 74,7% şi o participare la formarea profesională de 17,4% până în 2030, se mai arată în comunicatul Mnisterului Muncii.