Sindicat: 70% dintre potenţialii beneficiari ai Legii graţierii se vor întoarce în penitenciare în primul an de la eliberare

„Graţierea unui număr mediu de 9 deţinuţi/penitenciar nu are absolut niciun efect asupra îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare în măsura în care Guvernul nu a făcut absolut nimic pentru a rezolva în mod direct această problemă. Nicio lucrare majora de modernizare nu a fost demarat”, arată reprezentanţii Sindicatului Omnia din ANP.

Potrivit sindicaliştilor, estimările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor demonstrează că graţierea nu este o soluţie pentru problemele legate de condiţiile din penitenciare.

„Este nevoie de 8.500 de locuri de cazare, la un standard de patru metri pătraţi per deţinut şi de îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi de lucru. Dintre cei 1.032 de potenţiali beneficiari (433 ar ieşi din închisoare, 589 ar beneficia de o reducere cu trei ani a pedepselor, nouă minori şi o persoană de peste 70 de ani), 70% se vor întoarce în primul an. Cu mult înainte ca un corp de clădire să fie reparat”, a spus preşedintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitraşcu.

Liderul sindical a precizat că, în urma graţierii, probabil nu se vor mai întoarce în penitenciare oameni politici şi de afaceri cu probleme penale „care promovează intens această măsură”.

„Prezenţa în penitenciarele româneşti a unor oameni politici şi de afaceri nu este una dintre problemele sistemului penitenciar românesc, chiar dacă graţierea ne-ar ajuta s-o eliminăm”, a adăugat Dumitraşcu.

El a precizat că, în fiecare lună, sunt eliberaţi din penitenciare peste 900 de deţinuţi, de regulă prin liberare condiţionată. Un număr aproape egal intră în penitenciare în fiecare lună, în creştere fiind numărul deţinutilor repatriaţi din ţările Uniunii Europene, care a ajuns la 70-80 pe lună.

„Drept urmare, avertizăm că dacă acest proiect de gratiere se aprobă. problema supra-aglomerării rămâne. În continuare va fi nevoie de cel putin 7.500 de locuri de deţinere, iar condiţiile din penitenciare nu vor fi îmbunătăţite în lipsa unor acţiuni concrete de modernizare şi construcţie de penitenciare”, a mai spus Dumitraşcu.

Sindicatul Omnia din ANP solicită Guvernului să pună în aplicare un plan de măsuri care să rezolve problemele reale ale sistemului penitenciar, printre care condiţiile improprii de cazare a deţinuţilor, lipsa de personal şi supraaglomerarea, în termenul acordat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Va fi greu în condiţiile în care în 2017 bugetul penitenciarelor a fost redus cu 30 milioane de euro (echivalentul modernizării a 11.500 de locuri de cazare), dar cu siguranţă nu imposibil. Alte state din Europa s-au confruntat cu probleme similare şi au rezolvat problema”, a precizat sursa citată.

Plenul Senatului a decis luni, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului Legii graţierii pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie.

Comisia juridică a Senatului adoptase, luni, cu majoritate de voturi, raportul de admitere al Legii graţierii, potrivit căruia ar fi urmat să iasă din închisoare, în termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a legii, 453 de persoane, în vreme ce alţi 589 de condamnaţi ar fi beneficiat de o reducere cu trei ani a pedepsei. Persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu sau conflict de interese erau exceptate de la a fi graţiate.

Potrivit unei simulări făcute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi transmise Comisiei juridice a Senatului, de Legea graţierii adoptată în forma votată de Comisia juridică ar fi urmat să beneficieze 1.032 persoane condamnate la închisoare cu executare.

Dintre acestea, 433 ar urma să beneficieze de articolul 1, alineatul 1 al legii, care prevede că „pedepsele cu închisoarea, stabilite prin hotărâri definitive, se graţiază (…) în întregime, pedepsele de până la 3 ani, inclusiv”. Alte 10 persoane care ar urma să beneficieze de graţiere sunt 9 minori şi un condamnat care a împlinit 70 de ani.

În ceea ce priveşte condamnaţii care urmează să beneficieze de o reducere cu 3 ani a pedepselor, numărul acestora este de 589, potrivit simulării transmise de ANP.