Sindicate: Elaborarea unei Legi pentru salarizarea unitară trebuie să fie o prioritate a Ministerului Muncii
‘Considerăm că elaborarea unui proiect de Lege pentru salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice trebuie să fie o prioritate a ministerului (Muncii – n. r.) şi a partenerilor sociali. De asemenea, considerăm că ar trebui să ne însuşim lecţia primită la elaborarea OUG 20/2016, în sensul că pregătirea noului act normativ ar trebui să se aşeze pe ceva care este cunoscut în detaliu. O nouă lege ce urmează a fi aplicată pe un sistem care încă are multe necunoscute nu are nicio şansă de a avea succes în implementare’, atrage atenţia BNS, în observaţiile transmise Ministerului Muncii, referitoare la principiile care stau la baza iniţierii acestui act normativ.
În plus, BNS face referire la faptul că suma alocată pentru cheltuiala de personal din bugetul general consolidat în 2016 şi în următorii doi ani – aşa cum rezultă din documentul avansat – nu lasă niciun fel de marjă de lucru pentru noua lege.
‘Majorările operate în anvelopa salarială sunt, practic, cele aferente actelor normative aprobate în 2016, ca urmare, până în 2019, legea este una care nu produce efecte sau reaşezări. Având în vedere cel puţin aceste elemente, considerăm calendarul alocat pentru această activitate ca fiind unul nerealist’, se spune în document.
În opinia BNS, în primul rând ar trebui finalizată analiza situaţiei actuale, inclusiv în sectoarele cărora nu li s-a acordat atenţie în procesul de elaborare a OUG 20/2016.
‘Elaborarea unui proiect de act normativ fără finalizarea analizei considerăm că poate produce probleme considerabile în aplicare, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada recent scursă. Înainte de a începe un astfel de demers, ar trebui să avem o imagine clară a personalului plătit din fonduri publice – câţi sunt, pe ce funcţii sunt încadraţi şi care le sunt salariile de bază şi de ce alte elemente de natură salarială şi nesalarială beneficiază în acest moment. Documentul transmis este o declaraţie de intenţii, însă, pentru eficienţa demersului, discuţiile la nivel de ministere ar trebui ghidate de un pachet concret de elemente ce trebuie avute în vedere, altfel rezultatul ar putea fi unul fără utilitate şi imposibil de integrat în mod unitar’, se spune în punctul de vedere al BNS.
Conform documentului, păstrarea ierarhiilor din Legea 284 nu mai este posibilă după aplicarea OUG 20, echivalările şi ierarhiile stabilite de legea iniţială la nivelul celor două familii ocupaţionale – Sănătate şi Învăţământ – fiind deja rescrise.
De asemenea, potrivit BNS, înainte de a începe dezbaterile la nivel de minister, ar trebui clarificaţi termenii/definiţiile/conceptele cu care operează noua lege, astfel încât să simplifice interpretarea şi aplicarea legislaţiei.
‘Totodată, trebuie menţionat faptul că o reaşezare a întregului sistem de salarizare necesită timp pentru analize şi dezbateri măcar la nivel de principii. O astfel de dezbatere ar putea să vizeze raportul între salariul minim şi salariul maxim la nivel de sector bugetar şi chiar la nivelul fiecărei familii ocupaţionale. Reducerea raportului salariul minim/salariul maxim este unul din principiile ce ar trebui analizate şi dezbătute (din evaluările făcute de noi ţările vest europene au în general un astfel de raport situate la 1:7 – 1:10). O astfel de decizie se poate lua doar prin punerea în dezbatere a diverselor modele în vederea selectării unuia ce se potriveşte cel mai bine României’, afirmă sindicaliştii.
Conform BNS, un alt principiu ce ar mai trebui dezbătut vizează posibilitatea introducerii unor bonusuri de performanţă. BNS precizează că, într-un studiu elaborat pentru Polonia în 2013, Banca Mondială arăta că, în ciuda faptului că introducerea unor astfel de bonusuri poate fi o idee tentantă, experienţa internaţională a indicat rezultate mai degrabă dezamăgitoare.
‘Rapoartele Băncii Mondiale şi cele ale Centrului pentru Dezvoltarea Resurselor au arătat că nu există o evidenţă clară a faptului că acordarea unor bonusuri de performanţă ar îmbunătăţi performanţa organizaţională a lucrătorilor – cel puţin la nivelul personalului de execuţie. În unele cazuri punctuale performanţa poate fi măsurată însă la nivelul administraţiei sau cel al elaborării politicilor publice nivelul performanţei este dificil de măsurat în mod obiectiv. În mod similar studiile OECD au arătat că evaluarea performanţei este în mod inerent dificil de realizat în sectorul public. Alte studii efectuate au concluzionat că rezultatele generate de aplicarea bonusurilor de performanţă sunt limitate sau chiar negative’, atrage atenţia BNS.
În acest context, Blocul Naţional Sindical consideră că se impune regândirea calendarului avansat iniţial, astfel încât, până la sfârşitul anului, să poată fi terminată analiza diagnostic a sistemului de salarizare în sistemul public, realizarea unui set de definiţii/termeni/concepte, având în vedere starea actuală, măsurile de reformă aşa cum sunt identificate în strategie, precum şi tendinţele existente la nivel internaţional, identificarea unor aspecte cheie care să fie dezbătute cu argumente, cum sunt de exemplu – raportul salariul minim/salariul maxim, introducerea sau nu a unor criterii de performanţă, rolul sindicatelor în domeniu, echivalări între funcţii din diverse familii ocupaţionale existente în diverse state membre’, se mai spune în document.