‘Angajarea/contractarea asistenţilor medicali şi a medicilor cu contract civil/PFI/PFA în unităţile sanitare publice afectează atât bugetul asigurărilor sociale de sănătate (prin diminuarea contribuţiilor la sănătate a celor care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii/a celor care-i contractează), cât şi bugetul asigurărilor sociale, afectând grav principiul solidarităţii sociale. Suplimentar, asistenţii medicali şi medicii angajaţi civil sunt lipsiţi de protecţia socială generată de calitatea de angajat. Ne pronunţăm în mod categoric pentru susţinerea muncii salariate în sistemul sanitar public, respingând formele de contractare civilă ce încalcă prevederile legale şi interesele publice’, se spune în comunicat.
Potrivit sindicatelor, deficitul cronic de personal din spitalele publice a generat deja o nouă anormalitate: angajarea medicilor şi a asistenţilor medicali cu contract civil (PFI/PFA), în locul contractului individual de muncă.
‘Încercând să salveze spitalele de la închidere datorită lipsei de personal, în condiţiile blocării angajărilor în sistemul public de sănătate, managerii recurg din ce în ce mai des la încheierea unor contracte civile cu medicii şi asistentele medicale, ‘ocolind’ astfel prevederile legale care protejează munca salariată’, susţin reprezentanţii federaţiei.
Aceştia atrag atenţia că o altă situaţie anormală o constituie voluntariatul, care a atins şi el cote alarmante. Cu o incidenţă mare mai ales în rândul asistenţilor medicali, voluntariatul arată disperarea unor absolvenţi dispuşi să lucreze chiar şi ani de zile fără a fi plătiţi, sperând ca în felul acesta să poată ocupa un post, sau cel puţin să dobândească experienţa necesara pentru a putea pleca la muncă în străinatate.
‘Aceasta formă de voluntariat indică unul din paradoxurile în care se zbate sistemul sanitar românesc: deşi avem de un deficit sever de personal în sistemul sanitar public datorat migraţiei, porţile spitalelor sunt închise pentru noii absolvenţi. Blocarea angajărilor a condus, de asemenea, la „voluntariatul forţat”, care afectează toate categoriile de personal medical, cu un accent sever mai ales în cazul asistenţilor medicali. Concret, salariaţii ajung să lucreze numeroase ore suplimentare neplătite în fiecare lună, cumulând în ultimii ani chiar şi câteva mii de asemenea ore. Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât în multe cazuri salariaţii nici măcar nu sunt pontaţi pentru orele suplimentare efectuate, ajungând astfel nişte „umbre” ce asigură funcţionarea sistemului sanitar. Statutul lor de „umbre ale sistemului” este generat atât de volumul semnificativ al muncii nepontate şi neplătite, cât şi de încărcarea continuă cu sarcini de serviciu, ambele generând epuizare’, se mai spune în comunicat.
De asemenea, federaţia susţine că situaţia generează o continuă deteriorare a capacităţii unităţilor sanitare publice de a acorda servicii medicale, dublată de o creştere exponenţială a unităţilor sanitare private şi că, din aceasta perspectivă, împiedicarea funcţionarii normale a spitalelor publice pare a fi gândită în favoarea unităţilor sanitare private.