Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) îşi explică strategia pentru 2023. Majorarea capitalului, primul obiectiv

06 02. 2023
Ungureanu

Pentru BSTDB, 2022 a fost al patrulea an de implementare a Strategiei sale pe termen mediu și a Planului de afaceri 2019-2022. În perioada 2018-2021, portofoliul operațional a înregistrat o creștere medie de 19% pe an.

În perioada 2019-2021, Consiliul de Administrație al Băncii a aprobat noi operațiuni în valoare totală de 2,6 miliarde euro și a fost plătită o sumă totală de 2,5 miliarde de euro. Banca a rămas profitabilă pe toată perioada, iar în 2021 a realizat cel mai mare profit net de la începerea operațiunilor în 1999.

Demersurile pentru o nouă majorare de capital au fost deja făcute

„Perspectivele pozitive ale Băncii și modurile în care acționarii săi și-ar dori ca aceasta să evolueze au fost reflectate în Cadrul Strategic pe Termen Lung (LTSF) 2021-2030, adoptat de Consiliul Guvernatorilor în iunie 2021. În plus, țările membre au convenit inițierea procesului pentru o nouă majorare de capital, prima din 2008. Această voință, întreprinsă într-o perioadă de înăsprire fiscală și monetară post-pandemică și cereri concurente de resurse guvernamentale, demonstrează devotamentul acționarilor față de Bancă”, precizează Dragoş Ungureanu, vicepreşedinte de Risc al BSTDB, în exclusivitate pentru Economica.

În 2022, conflictul din Ucraina, pe lângă o catastrofă umanitară și prejudiciul direct adus economiei ucrainene, a amplificat incertitudinile la nivel regional și global, a subminat perspectivele de creștere și a amplificat și mai mult provocările deja existente. Sancțiunile împotriva Rusiei, pe lângă faptul că rănesc în mod direct Rusia, adaugă și alte riscuri negative pentru regiune.

„Cu toate acestea, deși Banca a obținut rezultate pozitive din operațiuni, majorarea provizioanelor pentru pierderi așteptate va avea ca rezultat inevitabil rezultate financiare negative pentru 2022”, declară Ungureanu. 

Datorită conflictului dintre statele membre ale băncii, incertitudinea şi riscurile rămân ridicate 

În continuare, vicepreşedintele pe Risc al BSTDB arată că situația globală actuală, amplificată de criza geopolitică regională, a dus la cea mai gravă și complicată situație pe care banca a trebuit să o depășească. „Pe lângă provocările globale, BSTDB s-a confruntat cu o criză fără precedent rezultată din conflictul dintre statele membre. Pentru bancă înseamnă că incertitudinile sunt omniprezente, riscurile rămân ridicate, iar o situație caracterizată de incertitudine ridicată va continua și în viitorul previzibil”, declară Dragoş Ungureanu.

În perioada extraordinară actuală în care se află banca, ca o consecință a provocărilor geopolitice regionale, precum și a condițiilor economice și financiare globale exigente, „Banca și-a schimbat accentul de la urmărirea creșterii constante la protecția, consolidarea și protejarea interesele acţionarilor şi credibilitatea instituţiei”, spune Ungureanu. În trecut, țintele de creștere prospective au determinat dezvoltarea scenariilor băncii. În circumstanțele actuale, scenariile vor fi determinate de nivelul capitalului și de necesitatea ca banca să mențină niveluri adecvate de capitalizare.  

BSTDB şi-a modificat strategia de dezvoltare

În contextul formulării viitoarei Strategii și Plan de afaceri pe termen mediu 2023-2026, având în vedere multitudinea de necunoscute, incertitudini și riscuri acumulate care îngreunează o prognoză a condițiilor existente după 2024 și, prin urmare, capacitatea băncii de a prevedea în această etapă, profilul său de afaceri și activitățile operaționale, BSTDB a decis să procedeze cu o abordare în două etape.  

Banca a ales să continue cu o strategie de consolidare de doi ani de Faza 1 care acoperă 2023-2024 și să continue cu o strategie de creștere de Faza 2 care acoperă perioada rămasă din 2025-2026 mai târziu. În timp ce instituția îndeplinește angajamentele legale existente față de clienți, prioritizează reducerea expunerii sale. Având în vedere factorii deja menționați, BSTDB trebuie să își analizeze cu atenție operațiunile în perioada rămasă până la sfârșitul anului 2024, să consolideze supravegherea și monitorizarea și să asigure în cea mai mare măsură posibilă rambursarea expunerilor, în special în locurile afectate de conflicte și regimuri de sancțiuni.

„Aceasta implică micșorarea bilanțului și reducerea efectului de îndatorare, pentru a elibera capital, a asigura lichidități ample și a obține o flexibilitate suplimentară pentru a putea răspunde rapid și eficient la situațiile emergente”, explică Dragoş Ungureanu. După o reducere unică a profitului total în 2022, BSTDB se aşteaptă să revină la rentabilitate în 2023. În plus, pe măsură ce situația se stabilizează, aversiunea la risc scade și accesul la piețele de capital este restabilit, banca se va stabiliza în a doua jumătate a anului 2024 și va creşte lent, dar sigur, după aceea, la o rată de 3 până la minimum 5% anual, atât pentru 2025, cât și pentru 2026.

Indiferent dacă un sistem bancar se descurcă bine sau prost într-o perioadă de rate mai mari de dobândă, evoluţia este legată de starea generală de sănătate a economiei din statul respectiv. „În acest sens, sistemele bancare ale statelor membre BSTDB sunt în general în stare bună, vulnerabilitățile sunt limitate (o lecție cheie învățată din criza financiară din 2008) și, prin urmare, ar trebui să poată face față oricăror dificultăți și chiar să apară cu o profitabilitate sporită”, subliniază Ungureanu.  

Prin noua strategie, BSTDB intenționează să-și sporească prezența în domenii cheie precum susţinerea mai accentuată a IMM-urilor și finanțarea comerțului

Banca poate lua în considerare actualizarea modalităților de operare, revizuirea modelului său de afaceri și accentuarea sporită asupra:

– activităților fără debursare, cum ar fi furnizarea de garanții și alte produse de participare la risc nefinanțate, pentru a compensa incapacitatea sa de a împrumuta în mod direct volume mai mari de resurse.

– în cazul finanțării directe, operațiuni de dimensiuni mai mici, cu scadență mai scurtă, în principal pentru IMM-uri, și finanțări comerciale pe termen mai lung neacoperite de băncile private. Un posibil curs de acțiune poate fi prin împrumuturi direct companiilor mijlocii și poate pentru proiecte de dimensiuni mai mici din sectorul municipal, generând un număr mai mare de operațiuni de valoare mai mică individual.- participarea la anumite operațiuni cu impact asupra dezvoltării de profil înalt, în special în cazul în care este cofinanțare cu alte instituții importante.

– cofinanțare, astfel încât, deși capacitatea băncii de a finanța direct este restrânsă, aceasta poate continua să mobilizeze resurse în beneficiul băncilor, firmelor și agențiilor regionale. „Pe termen scurt, BSTDB intenționează să-și sporească prezența în domenii cheie precum IMM-urile și finanțarea comerțului și să acorde prioritate unui număr limitat de operațiuni noi care au un impact mare de cooperare și dezvoltare, precum și rentabilitate economică și socială care depășește nivelul financiar. randamentele operațiunii particulare finanțate. Aceste considerații se aplică tuturor statelor membre, inclusiv România, desigur”, completează Ungureanu.

Din cauza evoluţiei dobânzilor şi a inflaţiei, cele mai slabe economii s-ar putea găsi în pragul incapacităţii de plată. Nici un stat BSTDB nu se află în această situaţie

Pe măsură ce inflația a început să crească în ultimii doi ani, presiunile au crescut asupra marilor bănci centrale pentru a crește ratele de politică monetară. Pe măsură ce intrăm în 2023, rata de politică FED se situează la 4,25%-4,5% de la aproape zero cu doar un an în urmă, în timp ce rata BCE este de 2,5%, în creștere față de minus 0,5% mai puțin decât acum un an.

„În cel mai bun caz, ne putem aștepta ca ratele dobânzilor să rămână probabil ridicate pentru o perioadă, dacă nu vor crește pentru a inversa inflația către nivelurile vizate. Cu toate acestea, încetinirea economică din marile economii, relaxarea constrângerilor de pe partea ofertei, împreună cu o adaptare mai bună decât era de așteptat a piețelor de mărfuri la diverse perturbări și baza ridicată a anului precedent înseamnă că există un spațiu limitat pentru creșterea inflației. Ar fi firesc să ne așteptăm ca ratele dobânzilor de pe piețe să se ajusteze probabil cu unele întârzieri. Prin urmare, în absența oricărui șoc, ratele dobânzilor ar putea încă să crească pentru o perioadă și să se modereze spre sfârșitul anului 2023”, comentează Dragoş Ungureanu situaţia la nivel global a dobânzilor.

Deși este un pas necesar, creșterea ratelor de politică monetară duce la creșterea ratelor dobânzilor comerciale, înrăutățind astfel accesul la finanțare pentru piețele emergente. În special, în urma perioadei lungi de bani ușori, țările s-ar putea confrunta cu provocări în adaptarea la noua realitate a ratelor ridicate ale dobânzilor. „Așadar, cele mai slabe economii s-ar putea găsi în pragul incapacității de plată, în timp ce altele vor trebui să reducă nevoile de finanțare. Din fericire, niciun stat membru al BSTDB nu se află într-o poziție atât de slabă, dar cu siguranță va exista o creștere mai lentă decât în ​​perioada de dinainte de 2022”, subliniază vicepreşedintele pe risc al băncii. 

În ceea ce privește băncile multilaterale de dezvoltare, dobânzile mai mari ar putea însemna o cerere mai mare de produse de la aceste instituții. În perioada de dobânzi ultra-scăzute, țările și companiile au putut obține finanțare cu ușurință. Cu ratele dobânzilor în creștere, aceștia se vor confrunta cu provocări în accesarea finanțării. Prin urmare, unele țări și entități comerciale ar putea apela la instituțiile financiare de dezvoltare pentru nevoile lor de finanțare. Reușind să ajungă la finanțări mai ieftine și acordând prioritate investițiilor cu beneficii pe termen lung, fluxurile de fonduri prin intermediul IFI/BDM-urilor pot ușura provocările cu care se confruntă țările emergente în perioada cu rate ridicate de dobândă. În general, lumea trebuie să se adapteze unei perioade de dobânzi mai mari. Chiar dacă există o probabilitate scăzută pentru o nouă creștere a ratelor, există și o probabilitate limitată ca ratele să scadă, cel puțin timp de 1 sau 2 ani.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională înființată de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Sediul BSTDB este în Salonic, Grecia. BSTDB sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri proprii și garanții pentru proiecte și finanțare comercială în sectoarele public și privat din țările sale membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 de miliarde de euro. BSTDB este evaluat pe termen lung „A-” de către Standard and Poor’s și „Baa1” de către Moody’s.

 

 

Dragoș Paul Ungureanu a fost ales în funcția de vicepreședinte Risc al BSTDB pentru un mandat de patru ani începând din 16 decembrie 2022. Ungureanu a preluat poziția în locul lui Ivaylo Moskovski, care și-a încheiat mandatul.

Ungureanu se alătură BSTDB cu o vastă experienţă în sectorul financiar şi bancar. Poziția sa cea mai recentă a fost Șef al IMM-urilor Comerciale și Microbusiness la Banca Transilvania, unde a fost responsabil de politica de creditare a Băncii și responsabil pentru implementarea și livrarea cu succes a programelor guvernamentale.

Într-o carieră de 20 de ani în Banca Transilvania, Ungureanu are o experiență de succes în achiziții de portofoliu și procese de migrare, precum și în promovarea angajamentului angajaților și dezvoltarea campaniilor eficiente de vânzări și lansare de produse.

Ungureanu deține un Master în Managementul Sectorului Public la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și o diplomă de licență în Finanțe, Contabilitate și Informatică la Universitatea de Petrol și Gaze din România.