Singurul român care produce mici tradiţionali. Are profit de 10% după primul an

Estimată la peste 10 milioane de euro anual, piaţa micilor din România este în momentul de faţă în mâna a cinci mari procesatori: Dolly-Com, Aldis, Diana, Cris-Tim şi Angst. În afară de ei, mici producători îşi asigură desfacerea fie prin lanţurile de hipermarketuri, fie prin carmangerii proprii sau ale unor mici antreprenori. Un singur român însă poate pune pe eticheta produselor sale logoul „produs tradiţional atestat”. Ilie Gheorghe din comuna Pleşcoi, judeţul Buzău, a obţinut anul trecut de la Ministerul Agriculturii atestatul de produs tradiţional pentru „micii de casă Gabioti”, fabricaţi de acesta într-o unitate de producţie pe care a ridicat-o în curtea casei părinteşti, cu banii obţinuţi muncind în străinătate. „M-am chinuit cinci ani prin străinătate. Eu sunt bucătar şi am lucrat în mai multe ţări-în Cipru, Spania, Germania. Am venit acasă cu ceva bănuţi pe care i-am investit. Altfel nu puteam face nimic”, a declarat pentru ECONOMICA.NET micul producător. Acesta spune că a investit între 150 şi 200.000 de euro pentru a transforma o jumătate din casa părintească într-un spaţiu de producţie. „Am transformat jumătate din casa părintească în atelier de produse tradiţioanale”, mai spune Gheorghe care se declară mulţumit de realizările sale, dar dezamăgit de modul în care se face business în România. „Noi, cei mici, nu suntem încurajaţi deloc să producem. Presiunea din partea celor mari este foarte mare. Noroc că în ultima perioadă au mai arestat din ei”, explică buzoianul.

Nu produce cât poate vinde 

În afară de mici, Ilie Gheorghe are atestate de produs tradiţional pentru alte 9 produse şi urmează şi altele. „În total, realizăm 15-20 de produse, dar cu prioritate cele 10 pentru care avem atestat. Urmăresc să obţin atestări şi pentrucelelate produse pe care le realizez”, mai sune producătorul, potrivit căruia, dacă produsele sunt realizate în mod tradiţional, manual, sunt realizate cu materii prime naturale  şi respectă toate regulile igienico-sanitare, atestatele se obţin „lejer”. În atelierul lui Gheorghe, cei 10 angajaţi realizează în mare parte manual între 150 şi 350 de kg de preparate din carne pe zi (cât îi permite legea-n.red), cârnaciorii, pastrama, ghiudemul sau babic de Pleşcoi. Mici poate produce în limita a 150 de kilograme pe zi, având în vedere faptul că, potrivit  legislaţiei privind produsele tradiţionale, capacitatea de producţie realizată nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate. Cererea este însă mult mai mare.

Profit de 10% din primul an

În momentul de faţă, singurul punct fix de desfacere pentru produsele Gabioti este „Prăvălia lu Gabioti”, situată în localitatea Pleşcoi. De asemenea, producătorul mai are un magazin pe roţi amplasat acum în parcarea XXL Mega Discount din Buzău. Nu duce însă lipsă de clienţi, care vin special la Blejoi pentru produsele buzoianului. ” La noi vin clienţi din toată ţara. Sunt şi persoane fizice, dar şi persoane juridice, care cumpăîra cam 20% din producţie. Nu dau însă mai mult de 15 kilograme de produs odată, pentru că nu am capacitate să fac mai mult”, spune Ilie Gheorge, potrivit căruia şi marile lanţuri de retail sunt interesate de marfa lui. „Am avut foarte multe oferte, dar nu am ce să le dau. Au venit cei de la Carrefour, Auchan, XXL Mega Discount dar şi alte reţele, dar nu imi convine să le vând lor. Ei vor să îmi dea banii la peste 60 de zile, dar eu nu vreau să lucrez aşa. Eu nu am nicio datorie, îmi plătesc totul la zi şi aşa vreau să primesc banii”, mai spune patronul Gabioti, care are în gând să se extindă, dar nu ştie exact când.  

În 2013, primul an de la înfiinţarea companiei pe care o conduce, buzoianul a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro şi un profit de aproximativ 10%.

Din datele Ministerului Agriculturii, în Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT) sunt înscrise peste 370 de produse. Acestea sunt fabricate pe teritoriul național din materii prime locale,  nu az în compoziția lui aditivi alimentari, prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se disting de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.