Sistemul bancar a intrat pe deficit: prea multe titluri de stat achiziţionate de bănci reclamă dublarea dobânzilor la depozite şi intervenţia BNR

Surse oficiale din piaţa bancară sunt de părere că sistemul nostru bancar a intrat pe deficit, în mare măsură din motive fiscale. Astfel, pe lângă vârfurile de plată ale companiilor către stat din aceste săptămâni şi dermararea unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii de către băncile comerciale la BNR, instituţiile de credit se confruntă cu lipsa de lichiditate şi din alte cauze.

Principalul motiv este că instituţiile de credit au achiziţionat prea multe titluri de stat în această parte a anului, titluri de stat care au strâns mare parte din lichiditatea din piaţă. De aceea băncile au nevoie ca de aer de operaţiunile REPO ale BNR şi nu de alte tipuri de operaţiuni interbacare care ar putea furniza profit mai mare, dar care necesită existenţa unor lichidităţi.

În plus, în ultimele zile, jucători străini au achiziţionat titluri de pe piaţa românească, ducând nivelul dobânzilor la operaţiunile swap la 8%. Trebuie precizat că nivelul dobânzilor ROBOR este generat de activitatea băncilor româneşti, care, dacă primesc o dobândă de 8% la swap-urile străinilor, plasează cu uşurinţă leii la aceste dobânzi chiar cu riscul unui deficit de lichiditate. Pentru obţinerea unor astfel de câştiguri, băncile preferă să se împrumute de la BNR prin REPO, chiar dacă banca centrală nu este totdeauna fericită că trebuie să facă astfel de injecţii de lichiditate în sistem.

În afara câştigurilor rapide oferite de tranzacţiile swap (investitorii străini au scos mai mulţi bani din ţară decât de obicei în ultima perioadă), băncile româneşti au preferat să facă o gestionare preventivă a lichidităţilor. Mai exact, temându-se de faptul că BNR nu va mai face o operaţiune REPO săptămâna viitoare, că deficitul bugetar este oricum la cote de alarmă, şi că statul nu va mai cheltui la fel de mulţi bani pe final de an ca de obicei, instituţiile de credit au preferat să se împrumute în avans de la BNR pentru a nu se trezi în viitorul apropiat fără lichidităţi.

Un alt motiv pentru care băncile au preferat să se împrumute mai mult decât de obicei de la BNR este aşteptarea ca acesta să fie ultimul REPO din an pe care îl va face BNR. Asta cu atât mai mult cu cât pe 28 noiembrie expiră o emisiune de titluri de stat de opt miliarde de lei, fapt care va conduce la un execs de lichiditate a leilor pe piaţa interbancară.

Un alt motiv al apariţiei deficitului de lichiditate în sistemul bancar este dat de faptul că, pe final de an, băncile comerciale generaliste trebuie să atragă mai multe lichidităţi sub formă de depozite ale persoanelor fizice pentru a îndeplini doi indicatori de lichiditate solicitaţi de ABE. 

Acesta este şi motivul pentru care multe bănci au majorat dobânzile la depozitele persoanelor fizice. Unele dintre ele dau şi un bonus, care este aproape dublu faţă de nivelul dobânzii clasice, dacă îţi menţii depozitul la respectiva bancă pentru următoarele trei sau şase luni.

Sistemul bancar românesc este unul solid care are indicatorii de solvabilitate cu mult peste media europeană, repetă Banca Centrală, dar momentan se confruntă cu o criză de lichiditate (pe care o va rezolva probabil tot BNR).

Criza este generată în special de împrumuturile masive ale statului de pe piaţa internă. Şi probabil un rol important îl joacă şi deficitul comercial, nu doar cel bugetar.