Sistemul de garanţie-returnare (SGR) implică existenţa unor centre de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile – consultanţi EY România
„În România, sistemul de garanţie-returnare (SGR) trebuie să devină funcţional, conform prevederilor legale, începând cu data de 30 noiembrie 2023, data de când consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 lei la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl ducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi pentru a primi valoarea garanţiei plătite iniţial”, precizează autorii analizei citate scrie Agerpres.
Potrivit definiţiilor acceptate la nivel european şi internaţional, SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile reprezintă o politică menită să încurajeze reciclarea şi gestionarea eficientă a deşeurilor ambalajelor atât de către populaţie, cât şi de către companii. În acest fel este promovat un comportament responsabil vizavi de mediul înconjurător, urmărind-se reducerea impactului negativ asupra mediului.
Conform analizei, companiile ar trebui să aibă în vedere cel puţin opt aspecte la stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR, respectiv fluxurile privind circuitul garanţiei şi al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR, gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR şi etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerinţe cum ar fi pictograma şi codul EAN.
De asemenea, companiile trebuie să aibă în vedere înregistrările contabile aferente garanţiei, tarifului de administrare, tarifului de gestionare, tratamentul fiscal al garanţiei, evidenţierea acesteia pe factură în diverse situaţii, cum ar fi produsele acordate gratuit, identificarea produselor supuse SGR, care poate fi uneori dificilă, mai ales în cazul ambalajelor compozite, dar şi pregătirea punctelor de colectare a deşeurilor de ambalaje SGR şi respectarea regimului deşeurilor.
„Având în vedere multiplele implicaţii ale acestui nou pachet de acte normative, atât din punct de vedere fiscal, contabil, logistică, mediu etc., companiile trebuie să analizeze în detaliu şi din multiple unghiuri impactul şi, respectiv, implicaţiile acestor prevederi asupra activităţii curente şi viitoare a companiei, pentru a pregăti corespunzător momentul implementării de la 30 noiembrie 2023”, precizează analiştii EY România.
Din punct de vedere al obligaţiilor şi responsabilităţilor, companiile implicate în lanţul de aprovizionare au obligaţia de a lua măsuri pentru a colecta şi recicla ambalajele primare nereutilizabile produse sau utilizate de ei, dar şi de a oferi informaţii despre reciclare consumatorilor, a organiza sisteme de colectare selectivă sau a colabora cu autorităţile şi terţi pentru reciclare.
Conform analizei, SGR implică existenţa unor centre de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile în diferite locaţii din ţară, care permit consumatorilor să returneze ambalajele după utilizare, urmând să fie apoi reciclate corespunzător.
Pe de altă parte, procesul implică şi responsabilitatea consumatorilor, care sunt încurajaţi să participe activ la colectarea selectivă a ambalajelor şi să le aducă la centrele de reciclare desemnate. Prin implicarea lor, contribuie la reducerea deşeurilor şi la creşterea ratei de reciclare.
„Prin implementarea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile se reduce impactul deşeurilor asupra mediului şi se promovează economia circulară, în care materialele reciclate sunt reintroduse în procesul de producţie. Este vorba, în final, despre gestionarea responsabilă a deşeurilor şi protecţia mediului înconjurător, scop în care autorităţile, industria şi consumatorii trebuie să colaboreze pentru a asigura eficacitatea acestui sistem”, precizează sursa citată.
Sistemul se referă, în principal, la ambalajele primare, utilizate pentru protejarea produselor individuale şi este aplicabil pentru ambalajul primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l, inclusiv cel utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.
„Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare şi distribuitoare de produse ambalate participarea la un sistem de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile, prin care sunt stabilite obiective cantitative pentru reciclare. Este vorba despre HG nr. 1074/2021 privind stabilirea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar”, se mai precizează în material.
Potrivit EY, recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de ordin prin care se urmăreşte introducerea în Ordonanţa de urgenţă nr 196/2005 privind Fondul pentru mediu, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a contribuţiei datorate de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.
Astfel pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuţia este 0,5 lei pentru ambalaje din metal şi 1 leu pentru ambalaje din sticlă şi/sau plastic.
Plata contribuţiilor menţionate mai sus se va efectua anual pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) şi cantităţile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate.
EY are peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.